Șapte mituri despre ochi și vedere demontate de un oftalmolog

Toate acestea sunt mituri. Mai vechi sau mai noi, mai mult sau mai puțin nocive, miturile legate de ochi și vedere continuă să circule în mediul online, în parte pentru că se bazează pe raționamente intuitive, deși superficiale. Dacă ar fi adevărate, afirmațiile menționate mai sus ne-ar face viața imposibil de trăit.

„În practica medicală, ne întâlnim destul de des cu rezultatele credințelor în fel de fel de mituri de acest fel”, spune dr. Teodor Holhoș, reputat chirurg oftalmolog, fondatorul Clinicilor Dr. Holhoș, cea mai mare rețea de oftalmologie din România, pe care l-am rugat să discute unele dintre cele mai frecvent întâlnite mituri legate de vedere. Dr. Teodor Holhoș este primul chirurg oftalmolog din România care a primit, recent, acreditarea „Master Surgeon in Minimally Invasive Surgery” din partea Surgical Review Corporation, ca recunoaștere a realizărilor sale în domeniul chirurgiei oculare și în special în intervenții minim invazive. Dr. Holhoș a realizat până în prezent peste 30.000 de operații.

„Cel mai des, vorbim de pacienți care ignoră semne care ar fi trebuit să îi trimită de îndată la medic, sau de persoane care pur și simplu nu au mers niciodată la oftalmolog, până când descoperă că au una dintre acele afecțiuni care nu dau de obicei simptome, ca de exemplu un glaucom. Deși teoretic în ziua de azi toate informațiile de care ai nevoie sunt la un click distanță, pe telefon, oamenii continuă să creadă în fel de fel de mituri.”

O parte dintre aceste mituri sunt inofensive. Altele, în schimb, sunt de-a dreptul periculoase pentru sănătatea ochilor. Iată în cele ce urmează o listă cu șapte dintre cele mai întâlnite mituri legate de ochi și vedere. 

1. Lumina slabă „strică” vederea

O mulțime de oameni, chiar și dintre cei cu o educație superioară, cred că cititul la lumină slabă, lucrul la computer într-o cameră întunecată sau lumina scăzută din locuință pot afecta vederea. În realitate, expunerea la niveluri scăzute de lumină nu afectează ochii și nu determină scăderea permanentă a acuității vizuale.

În condiții de iluminare slabă, pupila se dilată pentru a permite pătrunderea unui volum mai mare de lumină. Acest fenomen de adaptare a ochiului este normal și reversibil. „Disconfortul pe care îl resimțim atunci când citim în condiții la lumină slabă provine din efortul ochiului de a se acomoda”, spune dr. Teodor Holhoș. 

„Când lumina este insuficientă, scade contrastul și creierul depune efort suplimentar ca să compenseze și să proceseze informația vizuale. Din această cauză simțim că ochii obosesc, avem dureri de cap, senzația de ochi uscați sau grei, dar asta nu duce la degradarea permanentă a funcției vizuale. Pe de altă parte, e ceva adevărat aici: la pacienții care au deja un defect de vedere, de exemplu pacienții cu miopie, cititul constant la lumină slabă poate agrava defectul de vedere, pentru că ochiul trebuie să focalizeze constant la o distanță fixă și este afectată capacitatea de acomodare.”

2. Ecranele electronice distrug retina

Nu, lumina albastră emisă de ecranele electronice nu „arde retina”. „Intensitatea luminii albastre emise de ecrane este prea slabă pentru a produce leziuni fotochimice sau termice ale retinei”, spune dr. Holhoș.

„Este adevărat că la utilizare îndelungată crește un pic riscul de afectare a retinei. La adulți, crește însă semnificativ riscul de agravare a unui defect de vedere preexistent, cum ar fi o miopie sau hipermetropie. Pe de altă parte, soarele emite mult mai multă lumină albastră și ultraviolete. De aceea, pacienților care lucrează mult în aer liber, în plin soare, noi le recomandăm să poarte ochelari de soare cel puțin din categoria II de protecție anti-UV, preferabil chiar categoria III. Pentru cei care practică schiul, obligatoriu ochelari din categoria IV.”

Pe termen lung, utilizarea ecranelor este asociată, cu dovezi științifice solide, cu creșterea riscului de miopie la copii și adolescenți care petrec multe ore în interior, din cauza lipsei expunerii la lumină naturală și a efortului ochilor de a focaliza constant asupra ecranului.

Remediul este simplu: trimiteți copiii la joacă afară! Studiile arată că expunerea la lumină naturală reduce efortul ochiului și scade riscul de apariție a miopiei.

Utilizarea îndelungată a ecranelor electronice mai este asociată, conform dr. Holhoș, cu oboseala vizuală: senzație de arsură în ochi, uscăciune, vedere încețoșată temporară și dureri de cap. Aceste efecte sunt cauzate în principal de scăderea frecvenței clipitului, de solicitarea excesivă a mecanismului acomodativ și de expunerea la ecrane fără pauze regulate. 

3. Dacă porți ochelari, ochii „devin leneși”

Ideea că dacă porți ochelari, ochii se vor obișnui și „vor cere” dioptrii mai mari este des întâlnită – și patent falsă. În realitate, purtarea ochelarilor nu agravează viciile de refracție, ci pur și simplu corectează modul în care lumina se focalizează pe retină.

Miopia, hipermetropia, astigmatismul sau presbiopia sunt consecințe ale unor devieri anatomice ale ochiului față de sfericitatea sa normală – ochiul e alungit ca o minge de rugby sau, ușor aplatizat, corneea nu are o curbură normală, sau uneori cristalinul își pierde elasticitatea. „Niciunul dintre acești factori nu este influențat de purtarea ochelarilor”, spune dr. Holhoș. „Defectele de refracție evoluează de obicei natural. Dacă dioptriile cresc, asta se întâmplă indiferent dacă pacientul poartă ochelari sau nu.”

Pe de altă parte, dacă pacientul nu poartă ochelari cu dioptriile adecvate, cu prescripție medicală, aceasta duce la suprasolicitarea ochiului și astfel la apariția durerilor de cap, a amețelilor sau dificultăților de concentrare. În cazul copiilor, necorectarea la timp a dioptriilor poate avea efecte mult mai grave, inclusiv (scăderea permanentă a vederii la unul dintre ochi). Prin urmare, ochelarii nu „strică” vederea – dimpotrivă, o protejează.

4. Exercițiile oculare pot vindeca miopia și alte defecte de refracție

Internetul abundă în fel de fel de remedii „naturale” – inclusiv pentru defectele de vedere. Printre acestea, metodele de „antrenament vizual”, populare în unele comunități online, promit îmbunătățirea vederii prin exerciții. Aceste „metode” susțin că miopia sau astigmatismul ar fi cauzate de încordarea mușchilor oculari și că relaxarea acestora ar putea restabili vederea normală.

„Evident, aceste false remedii nu au nicio bază științifică”, spune dr. Holhoș. „Defectele de refracție țin de anatomia ochiului. De exemplu, miopia apare când globul ocular este prea alungit. Niciun fel de exercițiu nu poate scurta globul ocular. Este adevărat că sunt unele situații în care exercițiile oculare sunt utile, de exemplu, pentru recuperarea după unele intervenții chirurgicale. Dar aceste exerciții se adresează funcției neuromusculare, nu se fac pentru a corecta puterea de refracție a ochiului. Cel mult, exercițiile pot ameliora simptomele de oboseală oculară, dar nu pot înlocui ochelarii, lentilele de contact sau operațiile.”

5. Strabismul dispare dacă „nu te mai uiți cruciș”

Multe persoane cred că strabismul copiilor apare pentru că aceștia „își forțează ochii” să privească cruciș sau că poate fi corectat prin efort voluntar. „Strabismul este o afecțiune neurologică sau musculară și nu se rezolvă dacă pacientul încearcă să privească drept, pentru că acesta pur și simplu nu poate controla voluntar mecanismele de aliniere oculară”, spune medicul.

Lăsat netratat, strabismul poate duce la pierderea vederii binoculare sau la ambliopie. Prin urmare, este esențială consultarea unui oftalmolog, nu încurajarea copilului să „nu se mai uite cruciș”.

6. Cataracta poate fi prevenită cu suplimente nutritive

Cataracta, afecțiune care constă în opacifierea progresivă a cristalinului, este o consecință naturală a îmbătrânirii. La persoanele în vârstă, proteinele din cristalin suferă modificări structurale, acesta pierzându-și claritatea. Această afecțiune este progresivă și ireversibilă, singurul remediu fiind operația de înlocuire de cristalin.

„Cea mai bună prevenție pentru cataractă este un stil de viață sănătos”, spune dr. Teodor Holhoș. „Diabetul, fumatul, expunerea la radiații ultraviolete, adică lucrul în soare timp îndelungat, pot favoriza apariția cataractei. Dar aceasta este o afecțiune care apare cu vârsta. Pacienții care ajung la vârste foarte înaintate au aproape întotdeauna cataractă, mai mult sau puțin avansată. Niciun supliment nu poate preveni cataracta. Unele suplimente cu antioxidanți pot fi benefice în unele boli ale retinei, dar nu au efecte în prevenirea cataractei.”

7. Dacă vezi bine, nu ai nevoie de control oftalmologic

„E mitul de care ne lovim cel mai des în practica de la clinici”, spune medicul. „Avem pacienți care ajung la noi cu boli grave în forme avansate, glaucom, retinopatii diabetice, keratoconus, care nu dau simptome.

Se recomandă, foarte clar, control periodic, o dată pe an, cel mult la doi ani înainte de 40 de ani, apoi control anual, pentru că riscul de glaucom sau de retinopatie diabetică nediagnosticată la timp este de pierdere a vederii. Acestea sunt afecțiuni foarte serioase, care nu se vindecă, ci se pot doar ține sub control.”