Oamenii de știință cred că mutațiile din creier pe care le considerau rare ar putea avea loc în fiecare dintre noi. De fapt, oamenii de știință cred că aceste mutații ale creierului ar putea fi de fapt factori care influențează modul în care îmbătrânim.
Potrivit lui Ryan Mills, cercetător la Universitatea din Michigan, mutațiile nu numai că sunt prezente, dar se găsesc și în cortexul prefrontal, o zonă a creierului care este asociată cu capacitatea cognitivă - și o zonă afectată de obicei puternic de îmbătrânire. Mutațiile în cauză par, de asemenea, să fie determinate de mitocondrii, scrie BGR.com.
Citește și: Creierul uman, poluat cu microplastice. Poate declanșa o boală gravă. „E o urgență globală”
Studiul a constatat că mitocondriile din celulele creierului nostru își înglobează frecvent ADN-ul în nucleu, unde ADN-ul se integrează în cromozomii celulelor. Iar aceste inserții pot fi dăunătoare.
„Obișnuiam să credem că transferul de ADN de la mitocondrii la genomul uman era un eveniment rar”, spune Martin Picard, conform Centrului Medical Irving de la Universitatea Columbia.
Mitocondriile trăiesc în interiorul tuturor celulelor noastre, dar, spre deosebire de alte organite, mitocondriile au propriul ADN, un mic șir circular cu aproximativ trei duzini de gene. ADN-ul mitocondrial este o rămășiță a strămoșilor organitei: bacterii străvechi care s-au instalat în interiorul strămoșilor noștri unicelulari acum aproximativ 1,5 miliarde de ani.
În ultimele câteva decenii, cercetătorii au descoperit că ADN-ul mitocondrial a „sărit” ocazional din organit și a ajuns în cromozomii umani.
După cum a fost menționat mai sus, s-a presupus inițial că mutația este rară. Cu toate acestea, ultimii ani au furnizat mai multe date care sugerează contrariul.
De fapt, ar putea fi mult mai puțin neobișnuită decât am crezut, în special în cazul celulelelor canceroase. Acum, Mills și o echipă de cercetători au analizat și mai multe mostre de ADN din țesutul cerebral prelevat de la peste 1.200 de persoane în timpul examinărilor post-mortem. Eșantioanele au fost inspectate pentru a vedea în ce fel s-a schimbat ADN-ul mitocondrial și dacă acesta a fost sau nu adăugat la genomul nuclear.
Citește și: Un test îți spune cât mai ai de trăit. Legătura dintre sănătatea articulațiilor și durata de viață
Echipa lui Mills a constatat nu numai că mutațiile cerebrale au apărut la mult mai multe persoane decât se așteptau, dar și că au fost mult mai frecvente - cel puțin în medie - la persoanele care au murit la vârste mai fragede. Cercetătorii nu sunt siguri exact cât de strâns legate sunt mutațiile de îmbătrânire. Dar Mills spune că îi este „greu să creadă că intrarea mitocondriilor în genom nu va avea un efect de durată asupra corpului uman”.
Un studiu al constatărilor cercetătorilor a fost publicat în revista PLOS Biology.
