Dr. Radu Țincu: Legătura ucigătoare dintre poluare și noul coronavirus

DE Radu Țincu | 30.04.2020 - 13:09
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Cercetătorii americani au identificat o serie de corelații între poluarea aerului și prognosticul pacienților Covid-19. Persoanele diagnosticate cu noul coronavirus proveniți din zone intens poluate au un prognostic rezervat comparativ cu cei care trăiesc în areale mai curate.

SHARE

Pandemia de coronavirus a adus în prim plan o serie de disfuncționalități la care nu doream să ne gândim. Am înțeles faptul că este necesar un sistem de terapie intensivă funcțional și bine echipat care să răspundă în mod real necesităților. Nu hârtiile cosmetizate vor putea trata pacienții în stare critică. Am înțeles că este necesară o rezervă națională de materiale sanitare care să fie disponibilă imediat, când se produce un eveniment major de sănătate publică.

Am înțeles faptul că sunt necesare programe de antrenament pentru personalul medical în vederea utilizării corecte a echipamentelor de protecție. De fapt, prin aceste exemple am înțeles că lucrurile ascunse sub preș și ignorate  în perioadele de acalmie, ies la lumină în mod acut în perioade de criză. “Nu se va întâmpla tocmai la noi” a fost principiul românesc care traduce, în fond, ignoranța și lipsa de implicare. Un alt element care ne arată că, acum, în plină pandemie, tragem ponoasele lipsei de reacție și a unui plan național este reprezentat de poluarea aerului. Cine ar fi crezut că poate există o corelație între gradul de poluare și noul coronavirus?! În ultimii ani s-a tot vorbit despre poluarea aerului, de cele mai multe ori la închiderea unor conferințe politice mondiale, în care problema poluării era doar un apendic al seratelor asociate evenimentului politic. Se discuta mai mult pentru faptul că tema poluării începea să aducă un plus de imagine oamenilor politici. După închiderea acestor conferințe nimic nu se schimba în domeniul măsurilor de reducere a poluării.

Pentru un astfel de subiect sunt necesare măsuri dure care să vizeze domenii importante, cum ar fi: industrie, economie sau efecte sociale. Imaginea pozitivă a oamenilor politici era obținută doar atunci când doar discutau despre poluare, știind cu toții că măsurile antipoluare ce trebuiesc luate sunt nepopulare, scăzând capitalul electoral. În anul 2020 la nivel mondial poluarea aerului omoară în fiecare an peste 4 milioane de oameni. Însă aceste morți sunt silențioase, nu ies în față, nu fac zgomot. Sunt morți tăcute.

Acum, când asociem poluarea aerului cu noul coronavirus, începem să vedem mai clar situația de fond. Coronavirsulul a adus în lumina efectele poluării.

Poluarea, factor agravant pentru paceinții infectați cu COVID 19

Cercetătorii americani au identificat o serie de corelații între poluarea aerului și prognosticul pacienților Covid-19. Persoanele diagnosticate cu noul coronavirus proveniți din zone intens poluate au un prognostic rezervat comparativ cu cei care trăiesc în areale mai puțin poluate. Există chiar cercetători care militează, considerând că o reducere a poluării va determina un mai bun control al pandemiei.

Într-un studiu publicat de Universitatea Harvard se arată faptul că o creștere a poluării cu 1 microgram de particule poluante pe fiecare metru cub va  determina o creștere a mortalității cu 15%. Organizația  Mondială a Santatatii acceptă o limita anuală de 10 micrograme PM pe metru cub. În acest studiu au fost analizate peste 3000 de zone din Statele Unite, observându-se faptul că în zonele intens poluate au fost identificate rate mult mai ridicate de mortalitate determinate de Covid-19. Există date și din Italia unde a fost comparată mortalitatea din zona Lombardiei cu alte zone, concluzionandu-se faptul că poluarea aerului a reprezentat un co-factor  în creșterea numărului de decese. Nu sunt singurele studii care găsesc faptul că poluarea reprezintă un factor de risc independent pentru bolilele infecțioase pulmonare. În anul 2003 un studiu care a evaluat infecția cu Sars în zonele poluate a arătat o creștere a riscului de mortalitate pentru cei care respiră aer cu particule toxice. Un studiu foarte recent aduce în discuție faptul că virusul Sars-Cov-2 poate să fie purtat de particulele PM 10, în acest mod virusul găsind o posibilitate de a fi transportat la distanțe mari prin intermediul acestor particulele.

Poluarea aerului crește riscul de a dezvoltă boli pulmoare și cardiovasculare cronice. Tocmai aceste patologii asociate definesc grupele vulnerabile atacate de Covid-19. Un studiu publicat în anul 2019 ne spune faptul că o creștere a concentrației de particule PM 2.5 timp de 7 zile crește riscul de a dezvoltă pneumonie, ce necesită spitalizare, de la 2.5% la 3.2%, iar incidența de a apela la serviciul de urgență cu peste 1.1%. Poluarea aerului cu particule PM 2.5 determina o creștere a riscului de îmbolnăvire cu gripă de 4%.  Universitatea din Utah concluzionează că pentru fiecare 10 micrograme/metru cub de PM 2.5 timp de 1 săptămâna, crește riscul de dezvoltă infecții respiratorii inferioare cu 7%.

Care este explicația?

Poluarea aerului determina un efect negativ local la nivelul arborelui traheo-bronșic, producând inflamație, modificând capacitatea de curățare naturală a acestuia, alterând răspunsul imun pulmonar prin afectarea macrofagelor alveolare. Prezența fizică a acestor particule produce leziuni mediate inflamator menite să creeze breșe în integritatea barierei epiteliale. Inflamatia este realizată prin eliberarea de citokine proinflamatorii. Pierderea integrității epiteliului pulmonar realizează cale liberă microorganismelor patogene să pătrundă.

Toate aceste molecule inflamatorii mențin, pe termen lung, procese de inflamație cronică ce se vor concretiza în leziuni fibrotice care stau la baza unor boli pulmonare, printre care: bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), emfizemul pulmonar. În plus aceste citokine modifică răspunsul imunitar normal. Există date care susțin că poluarea aerului determină un proces de up-regulare a genei care codifică producția de interferon.

Efectul unei astfel de modificări determina un răspuns inflamator sever și disproporționat în fața injuriei virale. Dacă facem corelația cu acele cazuri fulminate de Covid-19 în care a apărut așa numită “furtună de citokine” putem să luăm în calcul și o astfel de modificare genetică indusă de poluare. Poluarea aerului predispune la a dezvolta forme severe de infecții respiratorii. În anul 2018 s-a observat faptul că poluarea aerului reduce nivelul a două peptide antimicrobiene implicate în apărarea organismului (alfa defensina).

Chiar dacă nivelele de poluare au scăzut în multe părți ale globului ca urmare a instaurării carantinei, aceste efecte pozitive sunt doar pe termen scurt. În momentul ridicării carantinei, poluarea va reveni la cotele anterioare.

Astfel de studii demonstrează că sunt necesare strategii reale și aplicabile imediat pentru reducerea poluării în timpul și după pandemia de Covid-19. Nu ne putem întoarce la același nivel de poluare, cunoscând că oricând în viitor, dacă discutăm tot de Sars-Cov-2 sau de alt agent infecțios, poluarea reprezintă un risc pentru sănătatea populației cu impact direct asupra mortalității. Guvernele lumii trebuie să elaboreze planuri care să respecte termenul de “societăți sustenabile”.

România are de recuperat în acest domeniu, fiind necesare măsuri urgențe de reducere a poluării. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -