După mult așteptata relaxare au apărut o serie de controverse în spațial public cu privire la utilitatea unor măsuri de protecție impuse în starea de alertă.
Imixtiunea politicului în măsurile sanitare de protecție și opiniile publice ale unor oameni politici nu au făcut altceva decât să sporească dezorientarea, alimentând teoriile conspirației în ceea ce privește noul coronavirus. Măsurile sanitare sunt și trebuie să fie decise de specialiștii din domeniul medical, nefiind posibilă filtrarea politică a acestora. În momentul în care există un comitet științific de suport format dintr-un număr suficient de mare de specialiști, aparținând mai multor domenii medicale putem fi convinși de corectitudinea și obiectivitatea acestor măsuri sanitare. Un alt element care afectează percepția populației asupra pandemiei, îl reprezintă acele persoane, cu o oarecare notorietate publică, care emit teorii medicale fără a avea pregătirea necesară. Astfel de teorii accentuează dezorientarea oamenilor, având un impact negativ în controlul acestei pandemii.
În ultimele zile am asistat la controverse legate de purtarea măștilor de protecție. Din punct de vedere medical există un singur răspuns în legătură cu acest subiect. Într-o pandemie cu un virus contagios, cu transmitere respiratorie, este mai mult decât clar faptul că masca de protecție care ne acoperă gură și nasul, ne va proteja împotriva Sars-Cov-2. Există studii științifice publicate de grupuri de cercetători, și nu de Organizația Mondială a Sănătățîi, care concluzionează că purtarea măștii de protecție scade contagiozitatea de la 70% la 1.5%.
Masca facială împiedică răspândirea noului coronavirus în mediul exterior. Astfel o persoană contaminată nu va transmite virusul către alte persoane. Având în vedere proporția celor asimptomatici s-a impus măsura purtării universale a măștilor.
Într-adevăr pot exista și persoane cu anumite bolii care ar putea fi exceptate de la purtarea măștii, însă aceste cazuri nu trebuie să reprezinte o regulă. În opinia mea, tocmai persoanele cu anumite boli respiratorii, care sunt exceptate în prezent, sunt de fapt cuprinse în grupele vulnerabile de a dezvolta o formă severă de Covid-19. Pacienții cu boli cronice pulmonare pornesc în această luptă cu noul coronavirus dezavantajați de afectarea pulmonară preexistentă. Dincolo de excepții, purtarea măștii de protecție ne va proteja pe toți. Este un efort colectiv la care fiecare dintre noi trebuie să punem umărul.
Termoscanarea la intrarea în spații închise
Un alt element intens discutat îl reprezintă termoscanarea la intrarea în spațiile închise, fie că discutăm de instituții publice, private sau magazine. Nici nu a fost bine implementată această măsură că au și apărut taberele contestatare. Unele argumente erau de-a dreptul ridicole, susținând că prin termoscanare pacientul este iradiat sau supus unor unde cu efecte mistice greu de explicat aici. Persoane ceva mai implementate în realitate au susținut că termoscanarea nu este suficient de precisă, existând unele erori. Sistemele de termoscanare sunt aprobate pentru a fi utilizate în scopul măsurării temperaturii corporale. O altă metodă mai precisă de măsurare nu era posibilă în contextul unei pandemii. Termometrizarea prin contactul direct cu pielea nu este permisă, existând riscul transmiterii virusului. Alții au considerat că termoscanarea nu aduce niciun fel de informație medicală, știind că există foarte multe persoane asimptomatice. Este adevărat faptul că această metodă are o serie de limitări, însă dacă nu ii poate detecta pe cei asimptomatici, măcar să ii putem identifica pe cei care au simptomatologie. Febra reprezintă un simptom prezent în 40% - 80% din cazuri, în funcție de momentul evolutiv al bolii.
Aceste divergente de opinie apărute în spațial public pornesc de la un fenomen ușor de explicat și înțeles. Dacă vrem să distrugem “argumentat” o anumită măsură impusă de autorități, o scoatem din context, o analizăm în mod individual, subliniind numai anumite aspecte, menite să evidențieze limitările acestor măsuri.
Nicio măsură de control a pandemiei nu realizează o prevenție absolută. Fiecare măsură are plusurile și minusurile ei. Însă toate aceste măsuri au efecte cumulative capabile să controlezeze evoluția pandemiei. Așa cum este nevoie de responsabilitate și disciplină colectivă formată din comportamentele noastre individuale, tot așa este nevoie de măsuri specifice concretizate într-un plan național de luptă împotriva coronavirusului.
În perioada stării de urgență și a ordonanțelor militare ne-am dorit implementarea cât mai rapidă a măsurilor de relaxare.
Suedezii au respectat ăsurile recomandate fără a le căuta neajunsurile
Modelul suedez aborda această pandemie într-o cu totul altă manieră, în care nu s-au impus măsuri restrictive de mișcare.
Într-adevăr modelul suedez a lăsat libertatea de mișcare, însă s-a bazat pe responsabilitatea oamenilor. Oamenii au înțeles că în schimbul libertății de mișcare și pentru o viață cât mai aproape de normal este necesar să respecte de bună voie unele măsuri. Exact acest lucru l-au făcut! Au respectat măsurile sanitare recomandate fără a le căuta neajunsurile, fără a deveni cârcotași și fără a dori să găsească cât mai multe excepții de la regulă în interesul lor personal. Au mai înțeles un lucru, că în această pandemie singură cale de succes o reprezintă interesul colectiv. Nu vom putea să controlăm un fenomen global decât prin solidaritate și mentalitate colectivă. Regulile sanitare sunt create pentru a ne proteja de boală și de moarte, nu pentru a ne gândi cum să le fraudam. Principiul “sunt șmecher” și voi găsi o soluție “să trag țeapă” regulilor va sta la baza scăpării de sub control a pandemiei. De această dată “șmecheria”unora se va traduce în suferința oamenilor bolnavi sau în numărul de persoane decedate.
Relaxarea responsabilă bazată pe conștientizarea riscurilor, pe respectarea unor reguli sanitare simple reprezintă calea cea mai sigură de abordarea a pandemiei.
