Sindromul ”Alice Țara Minunilor” poate suna ca o afecțiune inventată dar este o problemă gravă de sănătate. Cei care suferă de o astfel de boală au o percepție alterată despre ei înșiși și despre lumea exterioară.
Aceste percepții sunt adesea de dimensiune și distanță.
Cât de grav este sindromul ”Alice în Țara Minunilor”? Boala misterioasă de care suferă puțini oameni pe planetă
Sindromul Alice în Țara Minunilor (AIWS) este o afecțiune neurologică rară care perturbă temporar capacitatea creierului de a procesa inputul senzorial și afectează modul în care percepe lucrurile. Aceasta include denaturarea dimensiunii lucrurilor, a propriului corp și a altor elemente ale realității.
Afecțiunea a fost numită de psihiatrul englez John Todd în 1955, după cartea lui Lewis Carroll din 1865 „Aventurile lui Alice în Țara Minunilor”. Acest lucru se datorează faptului că cei care suferă de această afecțiune se confruntă cu situații similare cu cele trăite de personajul principal al cărții, Alice.
Sindromul poate afecta oameni de orice vârstă, dar este mai frecvent la copii și adolescenți. Persoanele cu anumite afecțiuni legate de creier au, de asemenea, mai multe șanse de a suferi de AIWS.
Citește și: O boală ciudată se răspândește în vecinătatea României. Simptome: febră, frisoane, dureri de cap
Sindromul Alice în Țara Minunilor este rar. Conform unor surse medicale, au fost diagnosticate foarte puține cazuri. Este atât de rară încât mulți experți probabil nu se vor întâlni niciodată în viață cu aceasta.
Condiția pare să fie în mare parte temporară.
Simptomul principal este atunci când o persoană experimentează schimbări în percepția propriului corp. De exemplu, o parte a corpului se poate simți prea mare (macrosomatognozie parțială) sau prea mică (microsomatognozie parțială).
Întregul corp se poate simți, de asemenea, prea înalt (macrosomatognozie totală) sau prea scurt (microsomatognozie totală).
Poate apărea și derealizarea. Aceasta este o formă de disociere în care oamenii se simt deconectați de lumea din jurul lor.
Depersonalizarea, un alt tip de disociere, poate fi, de asemenea, un simptom. Acesta este momentul în care persoana se simte deconectată de propriul corp și minte, ca și cum ar trăi propria viață la persoana a treia.
Citește și: O boală mortală a ajuns la frontierele României. Care este animalul de casă care o transmite?
Poate apărea și dualitatea somatopsihică, sau senzația de a avea corpul împărțit în două.
La fel ca și o întrerupere în sensul timpului, în care oamenii raportează că timpul fie încetinește, fie accelerează.
Simptomele percepției vizuale sunt cele mai frecvente la persoanele cu AIWS. Una dintre cele mai recurente este modificările percepute în dimensiunea obiectelor. Acestea pot părea mai mari (macropsie) sau mai mici (micropsie) decât sunt în realitate.
Un alt simptom comun de percepție vizuală este modificarea distanței. Acesta este momentul în care obiectele par a fi mai aproape (pelopsia) sau mai departe (teleopsia) decât sunt.
De asemenea, pot apărea modificări atât în ceea ce privește dimensiunea, cât și distanța. Un exemplu ar fi obiectele care par mai mici și par să se îndepărteze mai departe (porropsia).
Oamenii pot părea, de asemenea, mai mici decât sunt de fapt. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de halucinație lilliputiană, o referire la micii locuitori din Lilliput din romanul lui Jonathan Swift „Călătoriile lui Gulliver”.
Un alt sindrom de percepție vizuală este modificările aspectului obiectului. Acesta este momentul în care există distorsiuni percepute în obiecte și linii (care pot părea ondulate).
Cauzele fundamentale ale sindromului Alice în Țara Minunilor rămân necunoscute, dar un lucru pe care îl știm este că migrenele sunt unul dintre cei mai frecventi factori declanșatori. Acest lucru este valabil mai ales în prezența unei aurei migrenoase. Alte tipuri de dureri de cap pot declanșa, de asemenea, sindromul.
Citește și: Cum se trasmite boala mortală răspândită în 5 țări din Europa? Care sunt simptomele? Cum o tratezi?
Infecțiile virale, cum ar fi virusul Epstein-Barr (EBV), gripa de tip A sau H1N1, varicela (varicela și zona zoster), febra tifoidă, scarlatina și boala Lyme, sunt cele mai importante cauze ale AIWS la copii.
Pierderea bruscă a alimentării cu sânge a creierului, care se poate întâmpla cu accidente vasculare cerebrale, este, de asemenea, un posibil declanșator. La fel și tumorile cerebrale, scrie mcn.com.
