O echipă de experți internaționali, inclusiv cercetători de la AstraZeneca, admite că într-un număr foarte mic de cazuri - aproximativ 1 din 100.000 în Marea Britanie - vaccinul poate declanșa o reacție în lanț care duce la confundarea de către organism a propriilor trombocite cu fragmente de virus.
Vaccinul acționează ca un magnet și atrage trombocitele pe care organismul le confundă cu o amenințare, atacându-le.
Vaccinul produs în Marea Britanie a salvat aproximativ un milion de vieți de la infecția potențial mortală cu Covid și a fost coloana vertebrală a programului de vaccinare, fiind cea mai vaccinată țară din Occident.
Însă îngrijorările legate de formarea cheaguri au dus la restricționarea vârstei de vaccinareAstraZeneca fiind recomandat la cei peste 40 de ani și la decizia ca vaccinurile Pfizer și Moderna să fie favorizate pentru adulții tineri și ca rapel.
A fost complet interzis în multe țări europene și SUA au decis să nu cumpere deloc.
Guvernul Regatului Unit a acordat o subvenție de urgență unei echipe de oameni de știință condusă de Universitatea Cardiff pentru a investiga fenomenul de coagulare.
Ei au descoperit că învelișul vaccinului vector - virusul răcelii slăbit, folosit pentru a învăța celulele cum să neutralizeze coronavirusul - uneori acționează ca un magnet și atrage trombocitele, o proteină care se găsește în sânge.
Din motive pe care oamenii de știință încă le cercetează, organismul confunda aceste trombocite, socotindu-le o amenințare și producând anticorpi pentru a lupta împotriva acestora.
Combinația dintre trombocitele și anticorpii care se adună împreună duce, în cazuri foarte rare, la formarea de cheaguri de sânge periculoase.
Organismul confundă „inamicul”
Marea Britanie a înregistrat 426 de cazurila 50 de milioane de doze de vaccin, echivalentul a mai puțin de 1 din 100.000. Efectul secundar a fost legat de 73 de decese în Marea Britanie.
Cercetătorii lucrează acum pentru a afla mai multe despre procesul care provoacă aceste cheaguri și dacă vaccinul poate fi modificat pentru a reduce acest risc.
În esență, după ce a fost livrat în organism, adenovirusul se leagă de o proteină specifică din sânge, cunoscută sub numele de factor plachetar 4 (PF4), care este utilizat în mod normal de organism pentru a ajuta la coagularea în caz de leziune.
Folosind imagini detaliate ale adenovirusului din vaccin, oamenii de știință au demonstrat că adenovirusul din vaccinul Oxford-AstraZeneca este încărcat negativ și poate atrage proteine încărcate pozitiv ca un magnet.
Citește și
Persoanele cu afecțiuni alergice, mai puțin susceptibile de a contracta COVID-19
Pfizer a depus cerere pentru rapelul destinat adolescenților de 16-17 ani din SUA
Cercetătorii cred că, într-un caz de „identitate greșită”, sistemul imunitar al organismului consideră acest grup de trombocite ca o amenințare și eliberează anticorpi pentru a-l ataca, adunându-se pe acesta și generând cheaguri de sânge care pot pune viața în pericol.
Această afecțiune se numește trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT).
La începutul acestui an, șefii britanici de sănătate au recomandat tuturor persoanelor sub 40 de ani să aleagă o alternativă la vaccinul AstraZeneca din cauza temerilor legate de formarea cheagurilor de sânge.
Dar statisticienii au analizat cifrele și au descoperit că ratele au fost ușor mai mari în rândul adulților mai tineri, femeile părând să fie și ele la cel mai mare risc.
Academicienii de la Cambridge au estimat că aproximativ 1,9 la fiecare 100.000 de persoane de 20 și peste, care au primit vaccinul AstraZeneca, au suferit de cheaguri de sânge serioase și de un nivel anormal de scăzut al trombocitelor (trombocitopenie) - tulburarea specifică legată de vaccin. La cei peste 30 de ani, cifra a fost 1,5 la 100.000 de persoane.
Primele cheaguri care i-au alarmat pe medici au fost cele care au apărut în venele din apropierea creierului adulților mai tineri într-o afecțiune numită CSVT (tromboză venoasă a sinusului cerebral).
Care sunt semnalele de alarmă
De atunci, au fost observate și în alte părți ale corpului și sunt de obicei legate de un număr scăzut de trombocite, ceea ce este neobișnuit, deoarece trombocitele sunt de obicei folosite de sistemul imunitar pentru a forma cheaguri.
În cele mai multe cazuri, oamenii se recuperează complet și blocajele sunt în general ușor de tratat dacă sunt depistate devreme, dar pot declanșa accidente vasculare cerebrale sau probleme cardiace sau pulmonare dacă nu sunt observate.
Simptomele depind de locul unde se află cheagul, blocajele creierului provocând dureri de cap chinuitoare.
Cheagurile din arterele majore din abdomen pot provoca dureri persistente de stomac, iar cele din picior pot provoca umflarea membrelor.
Cercetătorii care investighează astfel de probleme spun că aceste complicații sunt „complet absente” în vaccinurile ARNm, cum ar fi cele de la Pfizer și Moderna, deoarece au un mecanism de livrare diferit.
Experții de la Universitatea Goethe din Frankfurt și de la Universitatea Ulm, din Helmholtz, spun că vaccinul AstraZeneca intră în nucleul celulei. Prin comparație, cel de la Pfizer intră în lichidul din jurul său, ce funcționează ca o fabrică de proteine.
Anumite părți de proteine de virus care pătrund în nucleu se pot rupe, iar fragmentele neobișnuite sunt apoi expulzate în fluxul sanguin, unde pot declanșa coagularea la un număr foarte mic de oameni, susțin oamenii de știință.
