Motivele adoptării unei referome mai restrictive privind Spațiul Schengen sunt variate. Statele trebuie acum să îndeplinească cerințe mai stricte.
Însă pentru ca modificările să intre în vigoare, acestea trebuie să fie aprobate oficial de Parlamentul European și de statele membre.
Schimbări în Schengen. Controalele la frontieră, prelungite cu un an. Care este motivul
Spațiul Schengen este de fapt destinat să permită călătoriile libere fără controale la frontierele interne ale statelor membre.
Reprezentanții statelor membre și Parlamentul European au convenit acum miercuri seara (7 februarie) asupra unei reforme a codului Schengen, care permite controale la frontieră de până la trei ani în cazul unor amenințări grave.
Citește și: „Palmă” pentru Austria în privința granițelor Schengen. Se reaprind speranțele pentru România?
Anterior, statele Schengen puteau efectua controale la frontierele interne timp de doi ani în „circumstanțe excepționale”
În cazul unei „situații excepționale grave cu privire la o amenințare persistentă”, noua reglementare permite o prelungire cu un an. Prelungirile continuă să aibă loc la fiecare șase luni, trei ani fiind acum noua durată maximă.
Citește și: OFICIAL Când putem trage speranțe că intrăm în Schengen? Există o singură necunoscută
Cerințe înăsprite. Cum se vor face controalele la frontieră
Multe state membre au introdus în mod repetat controale la frontieră în etape în ultimii ani. Franța, în special, a invocat în mod repetat „circumstanțe extraordinare” pentru activarea controalelor la frontieră pe motive de terorism.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost deosebit de implicat în reforma Schengen. România și Bulgaria, care au aderat recent (parțial), folosesc deja controale la frontieră.
Citește și: Un mini Schengen gândit pentru Bulgaria, România şi Grecia ar fi ilegal
Potrivit informațiilor de la Bruxelles, mai mult de jumătate din cele 27 de state membre utilizează în prezent controale la frontieră.
Motivele pentru aceasta sunt variate: „de la pandemia Covid-19 la amenințări de securitate precum terorismul, trafic de droguri, crimă organizată, migrație ilegală”, potrivit Comisiei UE .
Citește și: Reuniunea Informală a Consiliului JAI. Perspective sumbre pentru România la „Schengen-ul terestru”
Pentru ca statele Schengen să poată efectua controale mai lungi la frontieră, acestea vor trebui să adere la cerințe mai stricte în viitor.
Acestea includ examinarea proporționalității și a posibilelor alternative la controalele la frontieră în practică, cum ar fi perchezițiile acoperite, adică verificări personale care sunt independente de suspiciuni și au scopul de a reduce profilarea rasială.
Crizele sanitare, cum ar fi pandemia corona, sunt acum mai clar încorporate în Acordul Schengen. Acesta afirmă că trebuie să existe o mai bună coordonare între statele membre în viitor, inclusiv în ceea ce privește eventualele reglementări privind vaccinările și testele de boală, informează Mekur.de.
