Preşedinţia belgiană a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au convenit, marți, asupra unui acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE referitoare la regulile de funcţionare a zonei Schengen, atât la frontierele externe, cât și la cele interne.
„Palmă” pentru Austria în privința granițelor Schengen. Se reaprind speranțele pentru România?
Negocierile au avut ca rezultat un acord care promite să îmbunătățească coordonarea UE și să ofere instrumente mai eficiente pentru statele membre în gestionarea provocărilor la frontierele externe.
"A circula liber între graniţele noastre interne şi securitatea frontierelor noastre externe sunt cele două pietre de temelie ale spaţiului Schengen. Acordul încheiat astăzi (marţi - n.r.) de revizuire a Codului frontierelor Schengen va clarifica şi consolida aceşti doi piloni", a declarat ministrul de interne belgian Annelies Verlinden, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului UE în acest semestru.
Care sunt pricipalele modificări?
Modificările propuse vizează clarificarea regulilor privind reintroducerea controalelor la frontieră, asigurând că acestea rămân „o măsură de ultimă instanță” și nu o măsură dictată politic așa cum a folosit Austria la finele lui 2023 pentru a-și justifica blocada la aderearea Schengen a României și Bulgariei.
Citește și: OFICIAL Când putem trage speranțe că intrăm în Schengen? Există o singură necunoscută
De asemenea, se prevăd soluții pentru situațiile în care migranții sunt folosiți ca instrumente politice și se oferă posibilitatea de a introduce măsuri comune pentru armonizarea restricțiilor de călătorie în caz de urgență de sănătate publică.
Conform modificărilor, statele membre vor dispune de noi măsuri pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE în cazul în care migranții sunt folosiți în scopuri politice. Acestea includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierelor și reducerea orelor de funcționare a acestora.
Citește și: Un mini Schengen gândit pentru Bulgaria, România şi Grecia ar fi ilegal
De asemenea, se vor introduce măsuri alternative la controalele la frontierele interne, permițând statelor membre să limiteze reintroducerea acestor controale, asigurând în același timp securitatea și libera circulație în spațiul Schengen.
În ce condiții mai poate cere Austria impunerea ganițelor între țările Schengen
Textul convenit clarifică şi întăreşte cadrul pentru reintroducerea şi prelungirea controalelor la frontierele interne. Statele membre pot reintroduce controalele ca excepţie, atunci când există o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.
Acestea vor trebui să evalueze necesitatea şi proporţionalitatea acestei reintroduceri şi să aprecieze dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin alte măsuri, inclusiv măsuri alternative.
Citește și: Reuniunea Informală a Consiliului JAI. Perspective sumbre pentru România la „Schengen-ul terestru”
Potrivit noilor reguli, dacă ameninţările la adresa ordinii publice sau securităţii sunt imprevizibile, controalele pot fi introduse imediat, Comisia, celelalte state membre şi Parlamentul European fiind sesizate în acelaşi timp. Astfel de controale sunt limitate pe o perioadă de până la o lună şi pot fi prelungite doar pe o durată maximă de trei luni.
Controalele la frontierele interne în caz de ameninţări previzibile, care au fost notificate Comisiei, statelor membre şi Parlamentului European înainte de a fi reintroduse, pot rămâne în vigoare pentru o perioadă de până la şase luni. Acestea pot fi prelungite pe perioade ce pot fi reînnoite la şase luni, cu o durată maximă de doi ani. În situaţii excepţionale majore în ceea ce priveşte o ameninţare persistentă, controalele la frontierele interne pot fi prelungite peste doi ani, pentru maximum 6 luni suplimentare, reînnoibile o singură dată pe o durată totală de un an.
Citește și: Cancelarul Austriei, declarație incredibilă: „Veto-ul împotriva României în Schengen, un succes”
O altă actualizare a Codului frontierelor Schengen asupra căreia preşedinţia belgiană şi Parlamentul European au convenit se referă la utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne.
Utilizarea unor astfel de măsuri alternative va permite statelor membre să limiteze în mod substanţial posibila reintroducere a controalelor la frontierele interne, asigurând deopotrivă securitatea şi spaţiul de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne.
Cum vor fi contracarate valurile de migranți trimiși de Rusia spre Europa?
Noul cod introduce, de asemenea, măsuri alternative pentru a contracara mişcările neautorizate ale cetăţenilor unor ţări terţe care se află ilegal în spaţiul Schengen. O nouă procedură va permite unui stat membru să transfere cetăţenii ţărilor terţe reţinuţi în zona de frontieră şi aflaţi ilegal pe teritoriul său în statul membru din care au sosit direct. Reţinerea ar trebui să aibă loc în contextul unui cadru de cooperare bilaterală.
În conformitate cu noul Cod al frontierelor Schengen, Consiliul poate adopta o decizie care să permită restricţii temporare de călătorie la frontiera externă în cazul în care există o urgenţă de sănătate publică la scară largă. În timpul pandemiei de COVID-19, UE a putut emite doar recomandări fără caracter obligatoriu statelor membre.
Decizia poate include, de asemenea, restricţii de călătorie legate de sănătate, cum ar fi testarea, carantina şi autoizolarea.
Anumite categorii de persoane - persoane care se bucură de dreptul de liberă circulaţie, rezidenţi pe termen lung şi beneficiari de protecţie internaţională - vor fi scutite de restricţiile de intrare.
Acordul provizoriu de marţi va fi transmis reprezentanţilor statelor membre în Consiliu (Coreper) pentru confirmare. De asemenea, noul acord va trebui să fie adoptat oficial de Consiliul UE şi de Parlamentul European, potrivit Agerpres.
