În perioada 24-26 ianuarie 2024, la Egmont Palace din Bruxelles, sub auspiciile președinției belgiene a Uniunii Europene, are loc reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Reuniunea Informală a Consiliului JAI. Perspective sumbre pentru România la „Schengen-ul terestru”
În cadrul discuțiilor de la JAI se vor discuta chestiuni legate de migrația ilegală din Europa, crima organizată, centrele de detenție și problemele legate de inteligența artificială.
Discuțiile despre migrație, programate pentru 25 ianuarie, vizează progresele recente în reforma comună la nivelul Uniunii Europene privind azilul și migrația.
Ministrul afacerilor interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska Gómez, afirmă că UE se apropie de un acord final în urma negocierilor trilaterale dintre Consiliu, Parlamentul European și cele 27 de state membre. Reformele propuse au ca scop să creeze un cadru comun în UE pentru gestionarea azilului și a migrației.
Citește și: Se face „micul Schengen” cu România, Bulgaria și Grecia? Ce conține cererea oficială a Bucureștiului
La discuțiile despre lupta împotriva crimei organizate, se examinează Strategia UE de combatere a crimei organizate 2021-2025, una dintre cele mai serioase provocări la adresa securității interne. Măsuri precum rețelele de procurori și judecători specializați în UE sunt propuse pentru consolidarea luptei împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate, potrivit Agerpres.
Ylva Johansson: „Intrarea” României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, foarte importantă
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson a declarat că intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen (cu frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, n.red.) este una „foarte, foarte importantă”, deși în realitate românii vor sta în continuare la granițe iar transportatorii vor pierde din nou bani.
„Această reuniune va fi un prilej pentru a aminti realizările mari de la finalul anului trecut. O mare realizare, una istorică, este acordul asupra întregului Pact privind migraţia şi azilul, iar acum, în timpul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, ne vom concentra pe implementare.
De asemenea, vom trece în revistă marea realizare privind accesul României şi al Bulgariei în Schengen, obţinută chiar în ultimele zile ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. Aceasta a fost, de asemenea, o realizare foarte, foarte importantă”, a spus Johansson.
Așa-zisul „Schengen aerian și maritim” e doar „praf în ochii României”. În realitate nu se schimbă absolut nimic, iar austriecii știu acest lucru foarte bine.
România, ținută ostatică de Austria la porțile Schengen: „Nu există nicio dată pentru aderare”
Din păcate, nici de această dată nu se discută nimic despre dreptul României și Bulgariei de a fi pe deplin în Schengen după așa-zisa aderare parțială „Air Schengen”, o invenție austriacă foarte periculoasă ce dă încă o palmă nemeritată țării noastre.
Citește și: Austria pierde miliarde € doar ca să nu lase România în Schengen. 2% din migranți vin din România
Austria a transmis cât se poate de clar că ține România „ostatică” în afara Schengen, fără nicio perspectivă că lucrurile s-ar putea schimba în viitor.
Citește și: Când intră România cu granițele terestre în Schengen? Autoritățile spun că nu vor să se hazardeze
„Nu există nicio dată pentru aderare. Ar fi fost foarte greșit să face asta. Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare”, spune ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, referindu-se la controalele României cu Bulgaria și Ungaria, fără să admită că ruta migranților NU este și NU a fost niciodată prin România.
Citește și: Duș rece! Austria anunță când intră România în Schengen și cu frontierele. „Sunt simple speculații”
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat de asemnea că: „Veto-ul împotriva României în Schengen este un succes pentru Austria”.
