La începutul anului 2012, reprezentanți ai aproximativ 30 de ONG-uri, grupate sub denumirea „Consiliul Naţional al Societăţii Civile", au transmis președintelui Băsescu, o listă cu revendicări, pornind de la o inițiativă a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, condus de colonelul în rezervă Mircea Dogaru, foarte activ în urmă cu șapte ani.
Printre acestea se regăseau: desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), desfiintarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), anularea legii care îi desconspiră pe turnătorii şi ofiţerii Securităţii, desfiinţarea Curţii Constituţionale a României (CCR).
Omul turnătorului Felix
Unul dintre semnatarii documentului care cuprindea revendicările mai sus menționate era Oana Florea, propusă, azi, de PSD pentru ministerul Fondurilor Europene.
În 2012, Oana Florea a semnat documentul în calitate de director al Fundaţiei pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).
Pe lista cu semnatari se mai găseau nume controversate precum cel al lui Dorin Lazăr Maior, preşedintele unei organizaţii de revoluţionari sau liderul ofiţerilor pensionaţi Mircea Dogaru.
FACIAS este o organizație controlată de Dan Voiculescu, turnător dovedit, condamnat la zece ani de pușcărie și care a prejudiciat statul român cu 60 de miliaone de euro într-o tranzacție cu terenuri. Documentul în cauză a primit semnătura liderilor USL de la acea vreme, printre care fostul premier Victor Ponta sau Daniel Constantin, amândoi membri, azi, ai Pro România.
După ce documentul a devenit public, prim-ministrul de atunci Victor Ponta a susținut, într-o conferință de presă că el și ceilalți doi copreședinți USL au semnat doar prima pagină și că nu știe care sunt obiectivele Consiliului Național al Societății Civile cu care a încheiat acord.
Subordonată și în Parlament
Oana Consuela Florea a venit din zona de influență a lui Dan Voiculescu și i-a urmat linia ideologică și în Parlament, unde s-a bătut pentru drepturile deținuților.
De asemenea, a avut trei interpelări toate pe aceeași temă: situația deținuților din închisori și situația lor după eliberare. Interpelările, adresate ministrului Justiției, Tudorel Toader s-au intitulat: „Şcolarizarea deţinuţilor la cursuri gimnaziale”, „Măsuri de descurajare a recidivei”, „Măsuri de reformă în penitenciare”. Deși este de doi ani și jumătate în Parlament, Oana Florea a avut o singură declaraţie politică referitoare la „Separaţia puterilor în stat - o sintagmă iluzorie sau un principiu constituţional?".
În Parlament, s-a adresat tot în favoarea deținulor pentru care a vrut mai puțină pușcărie:
„Deci pentru fiecare greşeală, la noi, se dă foarte uşor pedeapsa cu închisoarea, spre deosebire de alte ţări, care au în vedere pedepse alternative - şi acum mă îndrept spre soluţii - pedepse alternative fiind munca în folosul comunităţii, detenţia la domiciliu...
Iată, în penitenciarele din România se poate face un parteneriat public-privat, prin care putem folosi mâna de lucru de acolo, astfel încât penitenciarele să se poată întreţine, iar deţinuţii să aibă o ocupaţie.... amenii care îşi execută o pedeapsă, au aceleaşi drepturi, sunt nevinovaţi, da? Ies din penitenciar şi au nevoie de o a doua şansă. Aceşti oameni din penitenciar sunt priviţi de cetăţeni - sau de majoritatea lor - ca nişte probleme, ca nişte ciumaţi, ca nişte oameni de care trebuie să se ferească. Dar ce facem noi, ca politicieni?
Clasa politică are dreptul să se gândească aşa la ei? Acei oameni din penitenciar au drept de vot, poate unii dintre ei v-au şi votat! Ce faceţi dumneavoastră pentru ei? Cum faceţi să le daţi o a doua şansă?”
