"Am văzut eforturile remarcabile făcute de Bulgaria în ultima perioadă pentru a rezolva toate problemele legate de statul de drept.
Marcel Ciolacu, face anunțul așteptat de 13 ani de România: „Aderarea la Schengen, în linie dreaptă”
Sperăm că în viitorul apropiat vom avea discuții concrete cu Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și cu cele două state care au blocat aderarea la Schengen.
Rămân ferm în convingerea că este complet nepotrivit să prioritizăm interesele și politica internă în detrimentul întregii Europe.
Sunt convins că împreună vom găsi soluții astfel încât țările precum România și Bulgaria să nu mai fie ținute în umbră în mod injust. Acesta nu este un capriciu al României și Bulgariei, ci un drept!", a subliniat Marcel Ciolacu.
Gazele din Marea Neagră, „cheia” pentru aderarea României la Schengen
Româna poate „forța” intrarea în Schengen oprind accesul OMV la Neptun Deep, zăcământul din Marea Neagră evaluat la 100 miliarde de metri cubi. OMV, controlat de statul austriac, deține jumătate din acțiunile proiectului.
Articolul din Die Presse se numește: „România pune presiune pe Austria: Fără Schengen, fără gaz”. El spune că România va îngreuna accesul OMV la proiectul Neptun Deep dacă nu intrăm în Schegen.
Din titlul, presa austriacă, cea care a prezentat pe larg cifre cel puțin îndoielnice despre nivelul ridicat al migrației, pare să indice faptul că România practică un șantaj: Dacă România nu aderă la Schengen, nu le vom mai permite accesul la gazul de la Marea Neagră.
Dacă Karl Nehammer rămâne ferm, Bucureștiul vrea să îngreuneze activitatea OMV în Marea Neagră.
Citește și: Bulgaria avertizează România: Nu intrați în Schengen amenințând Austria. Pierdeți războiul cu Viena!
Faptul că respingerea de către Austria a aderării României (și a Bulgariei) la Schengen ar fi trebuit să aibă consecințe neplăcute pe termen lung pentru Viena ar fi trebuit să devină clar pentru toți cei implicați cel târziu în momentul în care premierul României, Marcel Ciolacu, a evaluat prejudiciul cauzat de veto la două procente din producția economică a României.
Primele consecințe concrete ale respingerii de către guvernul turco-verde a extinderii spațiului Schengen, în vigoare de la sfârșitul anului trecut, au devenit vizibile vineri: potrivit unui articol din "Financial Times", guvernul român vrea să mențină o lege care permite Bucureștiului accesul la producția de gaze naturale "în situații excepționale" până când Austria va accepta aderarea la Schengen.
Citește și: Șefa Parlamentului European: „România merită să fie în Schengen din 2011. Cred că vom reuși în 2023”
Miza negocierii este câmpul de gaze submarin Neptun Deep din largul coastei românești a Mării Negre. OMV deține jumătate din acțiunile proiectului de gaze de mare adâncime, care ar trebui să intre în funcțiune în 2027 - celălalt coproprietar este producătorul de gaze naturale Romgaz, deținut predominant de stat. Volumul recuperabil este estimat la 100 de miliarde de m3.
Pentru comparație: Austria a consumat ultima dată aproximativ nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Volumul investiției a fost estimat la aproximativ patru miliarde de euro.
Tema falsă cu migrația a lui Nehammer nu va fi acceptată de România
În orice caz, România nu vrea să accepte argumentul cancelarului federal Karl Nehammer (ÖVP), potrivit căruia "nu" la aderarea României la Schengen este necesar pentru a proteja Austria de migrația ilegală. Dacă ar fi așa, atunci este de neînțeles de ce Viena a blocat anul trecut aderarea țării sale, dar nu a avut nicio rezervă față de admiterea Croației în Schengen, a criticat premierul Ciolacu.
Croația a fost primită în Schengen deși i-au trecut ilegal granița 54.000 de persoane. România, care nu a intrat în Schengen, a avut 5.300 de forțări ilegale de trecere a frontierei.
Citește și: Austria, noi cifre ca să țină România afară din Schengen: 115.000 minori au cerut azil. Adevărul?
„Toţi au cerut azil, ceea ce demonstrează că traficanţii şi migranţii sunt familiarizaţi cu sistemul european şi ştiu că sunt liberi să se deplaseze", a precizat șeful poliției croate de frontieră.
Croaţia este una dintre ţările aflate pe ruta Balcanilor, folosită de sute de mii de bărbaţi, femei şi copii care au fugit de războaie, în 2015 şi 2016. După aproape 10 ani, un număr mai mic de migranţi continuă să folosească ruta, sosind în Croaţia din Bosnia sau Serbia vecine, arată Agerpres
Newsweek a scris că, în timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.
Citește și: Cum vrea România să spargă veto-ul Austriei și să intre în Schengen. Justificați tot!
Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
„Austria poate să se înconjoare cu kilometri de sârmă ghimpată”
Dacă sistemul Schengen este "atât de stricat", așa cum pretinde Viena, „Austria poate să plece, din partea mea, și să se înconjoare cu kilometri de sârmă ghimpată sau garduri electrice", a spus șeful guvernului român.
Dacă Viena nu-și revine până la sfârșitul anului, țara sa va apela la Curtea Europeană de Justiție - o amenințare cu care sunt de acord 54 la sută dintre români într-un sondaj realizat în urmă cu câteva zile de institutul de sondare a opiniei Avantgarde.
„Eu, cu certitudine, dacă vreți să simplificăm, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spațiul Schengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca, în acest demers, este un atac al statului român, nu al unei persoane fizice, să am partener Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană, care ne susțin și așa au declarat.
Deci, lucrurile nu sunt așa comode pentru dl ministru Nehammer", a declarat premierul Marcel Ciolacu.
