Risipa banului public din perioada 2016 – 2019 a fost accentuată prin Legea salarizării unitare, susținută de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea și întocmită în mandatul de ministru al muncii al Liei Olguța Vasilescu.
Această lege le dă primarilor posibilitatea de a-și oferi salarii foarte mari, iar pentru a se încadra în buget, adesea, au fost sacrificate investiițiile.
Unul din nenumăratele exemple de salarii de la bugetul local care cel puțin s-au dublat este cel al primarului PSD al comunei Cornu, Cornel Nanu.
Primarul și-a crescut constant salariul după 2017
Potrivit „listei funcțiilor din cadrul primăriei comunei Cornu”, primarul era încadrat, la 31 martie 2020, la o indemnizație de bază de 9.360 de lei.
La 31 martie 2018, primarul Cornel Nanu câștiga lunar o indemnizație brută de 10.688 de lei din care 2.138 de lei erau „majorarea de 25% pentru implementare fonduri europene nerambursabile”. Salariul brut era, însă, mai mic decât cel stipulat pentru 2020 – 8.550 de lei.
Din 2018 în 2020, indemnizația brută a primarului a mai crescut cu 800 de lei.
În anul 2016, înainte ca primarii să își poată vota salariile după pofta inimii, Cornel Nanu a câștigat într-un an întreg suma de 52.312 lei, adică 4.390 de lei pe lună. Doi ani mai târziu, indemnizația brută era de 10.688 de lei.
Numele primarului din Cornu a revenit, ieri, în atenția publicului. Europarlamentarul USR Clotilde Armand a prezentat, pe pagina ei de Facebook, un contract de peste 18 milioane de euro, pentru “mobilier urban“, contract acordat firmei fiul primarului din Cornu, fost șef vicepreședinte TSD Prahova, patronul clubului NUBA și amic cu Sebastian Ghiță.
Cum a fost posibil
Legea salarizării unitare, impusă de PSD și intrată în vigoare de la 1 iulie 2017, a dat mână liberă șefilor administrației locale în stabilirea salariilor angajaților din primării și consilii județene.
Art. 11 din lege spune că salariile de bază ale funcționarilor și ale personalului contractual din consilii județene, consilii locale și primării, dar și din serviciile publice din subordinea acestora, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.
Cu alte cuvinte, decizia este la șeful de CJ și la primar, căci puține spre deloc sunt cazurile în care consiliul local sau județean să nu fie controlat de aceștia.
