EXCLUSIV Nicușor Dan explică în ce condiții se poate institui control parlamentar pentru DGPI, DGIA și SPP
Administrația Prezidențială apreciază că instituirea unor mecanisme permanente de control parlamentar asupra DGPI, DGIA și Serviciului de Protecție și Pază reprezintă o opțiune de politică legislativă care aparține Parlamentului României.
În acest moment, există doar comisii parlamentare de control pentru SIE și SRI. Nu există în schimb control parlmentar asupra DGPI, DGIA și Serviciului de Protecție și Pază.
Citește și: Marius Lazurcă renunță la salariul de 10.000 $ ca ambasador pentru a fi consilierul lui Nicușor Dan
EXCLUSIV Nicușor Dan explică în ce condiții se poate institui control parlamentar pentru DGPI, DGIA și SPP
Într-un răspuns transmis Newsweek România, instituția subliniază că extinderea controlului parlamentar nu este incompatibilă, în principiu, cu activitatea structurilor informative, cu condiția păstrării echilibrului dintre transparență, protejarea informațiilor clasificate și eficiența operațională.
În paralel, Newsweek a solicitat puncte de vedere tuturor partidelor parlamentare.
Singura formațiune care a răspuns a fost UDMR.
Controlul parlamentar asupra serviciilor de informații este asociat, în mod tradițional, cu activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), instituții supravegheate de comisii parlamentare permanente dedicate.
Mult mai puțin discutată este însă situația celor trei servicii departamentale cu atribuții informative – DGPI, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, DGIA, din Ministerul Apărării Naționale, și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) –, care funcționează într-un model diferit de control instituțional.
Pornind de la această diferență, Newsweek România a adresat întrebări atât principalelor partide parlamentare, cât și Administrației Prezidențiale și instituțiilor implicate în arhitectura de securitate națională, pentru a afla dacă actualul sistem este considerat suficient sau dacă ar trebui analizată oportunitatea unor mecanisme permanente și specializate de control parlamentar.
Administrația Prezidențială: actualul sistem poate fi evaluat și perfecționat de Parlament
În răspunsul transmis Newsweek România, Administrația Prezidențială arată că legislația în vigoare stabilește mecanisme diferite de control și supraveghere pentru fiecare structură cu atribuții informative, în funcție de statutul, misiunile și subordonarea instituțională a acesteia.
Citește și: Șeful SPP Pahonțu 31.300 lei salariu, dublu față de Nicușor Dan. Adjunct: 25.000. Are 1.500 angajați
În cazul DGPI, DGIA și SPP, controlul este exercitat prin autoritățile executive competente, prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării, precum și prin mecanismele generale de control parlamentar și financiar prevăzute de legislația în vigoare. Totodată, instituția arată că aprecierea caracterului adecvat al acestor mecanisme poate face obiectul unei evaluări permanente, în funcție de evoluția cadrului instituțional și de bunele practici internaționale.
Mesajul esențial al răspunsului este însă altul.
Administrația Prezidențială afirmă explicit că instituirea unor mecanisme permanente de control parlamentar asupra DGPI, DGIA și SPP reprezintă o opțiune de politică legislativă care aparține Parlamentului României.
Potrivit instituției, orice eventuală modificare trebuie analizată în raport cu atribuțiile constituționale ale fiecărei instituții, cu necesitatea asigurării unui control democratic eficient și cu obligația protejării informațiilor clasificate și a capacității operaționale.
„Controlul democratic este un principiu esențial al statului de drept”
Unul dintre cele mai importante pasaje ale răspunsului transmis de Administrația Prezidențială privește chiar rolul controlului democratic asupra structurilor care desfășoară activități în domeniul securității naționale: „controlul democratic asupra instituțiilor care gestionează atribuții în domeniul securității naționale și utilizează fonduri publice reprezintă un principiu esențial al statului de drept”.
Totodată, Administrația Prezidențială apreciază că prezentarea unor rapoarte periodice către Parlament sau chiar publicarea unor rapoarte publice poate contribui la consolidarea transparenței instituționale, cu respectarea strictă a regimului informațiilor clasificate și a cerințelor privind protecția securității naționale.
Citește și: Nicușor Dan și-a numit consilierii pe securitate și pe politică externă. Cine sunt cei 16 experți
Instituția mai subliniază că extinderea controlului parlamentar nu este incompatibilă, în principiu, cu desfășurarea activităților specifice structurilor informative, cu condiția ca orice modificare legislativă să păstreze echilibrul dintre transparență și responsabilitate democratică, pe de o parte, și protejarea informațiilor clasificate, a surselor, metodelor și operațiunilor specifice, pe de altă parte.
Cotroceniul: inițiativa aparține Parlamentului
Administrația Prezidențială precizează că nici președintele României și nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu au drept de inițiativă legislativă.
Potrivit răspunsului oficial, o eventuală modificare a cadrului legal poate fi inițiată doar de Parlament, Guvern sau de cetățeni, în condițiile prevăzute de Constituție. Instituția mai arată că nu deține informații privind existența unor recomandări recente formulate de NATO, Uniunea Europeană sau alte organisme internaționale care să solicite în mod expres instituirea unor mecanisme suplimentare de control parlamentar asupra tuturor structurilor informative din România. Administratia prezidentiala
Doar UDMR și-a asumat o poziție politică
În paralel cu solicitările adresate Administrației Prezidențiale, Newsweek România a transmis același set de zece întrebări tuturor partidelor parlamentare.
Întrebările au vizat oportunitatea instituirii unor mecanisme permanente și specializate de control parlamentar asupra DGPI, DGIA și SPP, similare celor existente în cazul SRI și SIE.
Până la expirarea termenului comunicat, singurul partid care a transmis un răspuns oficial a fost UDMR.
În răspunsul semnat de președintele UDMR, Kelemen Hunor apreciază că “actualele mecanisme de control asupra serviciilor departamentale sunt insuficiente și susține că România ar trebui să deschidă o dezbatere privind consolidarea controlului parlamentar asupra acestora.
Liderul UDMR afirmă că experiența altor state occidentale arată că un control parlamentar mai puternic nu afectează capacitatea operațională a serviciilor și că reforma ar trebui analizată într-un cadru mai larg privind organizarea sistemului de securitate națională”.
Hunor susține că lipsa controlului parlamentar asupra celor trei servicii departamentale indică o lipsă de transparență:
“Problema lipsei controlului parlamentar pentru cele trei structuri amintite arată, în primul rând, o lipsă de încredere și o lipsă de preocupare: lipsa de încredere din partea acestor instituții în instituția Parlamentului și lipsa de interes sau de preocupare din partea Parlamentului. Mai există și o dorință a acestor instituții de a rămâne într-o zonă opacă, fără a-și asuma o răspundere directă în fața unei comisii de control“.
Președintele UDMR nu are cuvinte de laudă nici despre actualul control parlamentar asupra SRI și SIE: “Este nevoie de o dezbatere despre reforma serviciilor de informații, în primul rând despre demilitarizarea SRI și SIE. Actualul control parlamentar este insuficient și superficial. Capacitatea operațională a acestor instituții nu are nicio legătură cu controlul parlamentar.
Există modele pentru un control parlamentar eficient în țările occidentale, există criterii stricte, existe proceduri riguroase, dar problema adevărată este dacă noi suntem pregătiți, dacă vrem să fim pregătiți pentru o reformă a acestor instituții, dacă dorim să demonstrăm că suntem în secolul al XXI-lea“.
PSD, PNL, USR și AUR nu au transmis niciun punct de vedere până la expirarea termenului comunicat de redacție: sfârșitul săptămânii trecute. Dacă o vor face le vom publica de îndată.
Două modele diferite de control parlamentar
Demersul jurnalistic al Newsweek România pornește de la o realitate instituțională: în România coexistă două modele diferite de control asupra structurilor cu atribuții informative.
SRI și SIE sunt supravegheate de comisii parlamentare permanente dedicate. Cu toate neajunsurile și criticile justificate.
În cazul DGPI și DGIA, controlul parlamentar este exercitat prin comisiile permanente de apărare, în completarea celorlalte mecanisme prevăzute de lege, iar pentru SPP controlul se realizează în cadrul constituțional și legal aplicabil instituției.
Citește și: Serviciul de Protecție și Pază cumpără de urgență mașini de 1.700.000€. Sunt pericole la Marea Negră
Răspunsul Administrației Prezidențiale arată că eventuala apropiere a acestor modele prin instituirea unor mecanisme permanente de control parlamentar reprezintă o opțiune de politică legislativă aflată exclusiv la dispoziția Parlamentului, care trebuie analizată în raport cu exigențele statului de drept, protecția informațiilor clasificate și eficiența operațională a instituțiilor.
Într-un articol viitor, Newsweek România va analiza pozițiile exprimate chiar de instituțiile vizate de această dezbatere. Dintre cele cinci structuri cu atribuții informative contactate de redacție, doar SIE și DGPI au transmis răspunsuri oficiale privind modul în care privesc actualele mecanisme de control democratic asupra activității lor.
