Consecințele demiterii lui Vlad Voiculescu asupra coaliției de guvernare

DE Mircea Marian | Actualizat: 29.04.2021 - 10:56
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Demiterea lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății pe care chiar liderul USR l-a comparat cu un diamant, provoacă prima fisură în coaliția aflată la putere.

SHARE

Guvernarea PNL-USRPLUS-UDMR a reușit contraperformanța ca, după doar 113 de zile de la preluarea puterii, să intre în prima criză majoră. 

Demiterea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, era însă previzibilă după numeroasele ciocniri pe care acesta le avusese deja cu premierul Florin Cîțu. La ora redactării acestui articol, criza era departe de a se fi încheiat. 

Singura certitudine, confirmată de toate sondajele publicate în această perioadă: toate partidele aflate la guvernare pierd din intenția de vot, în timp ce PSD și AUR cresc.

Formațiunea lui George Simion ar ajunge al treilea partid parlamentar, dacă duminică ar avea loc alegeri. 

Newsweek România vă prezintă cauzele acestei crize guvernamentale: bătăliile interne din PNL și USRPLUS, precum și miza anului 2024, când au loc alegeri locale, parlamentare și prezidențiale.

PNL: Bătălia Cîțu-Orban

Aparent, Ludovic Orban îl susține pe Florin Cîțu. În realitate, liderii liberali nu s-au năpustit la televiziuni să-l apere pe premier, așa cum au făcut cei din USRPLUS, care și-au folosit toată forța mediatică pentru a susține poziția lui Vlad Voiculescu – s-au plâns, neoficial, demnitari din Executiv. 

De altfel, de mai multe săptămâni, mai mulți miniștri liberali se plâng, în ședințele Biroului Permanent, că partidul nu se află alături de ei.

113 de zile au trecut de
la preluarea puterii de
către PNL, USRPLUS
și UDMR până la prima
criză politică majoră 


Miza acestei bătălii este președinția PNL. Tabăra Orban nu-l atacă pe Cîțu, dar nu face mai nimic ca să-l sprijine, îl lasă să se uzeze.

Congresul PNL pare să fi fost amânat pentru 2022, când se speră că va trece pandemia, ceea ce-l va ajuta pe Cîțu, dacă rămâne premier: el controlează bugetul și poate să-i aducă pe de partea sa pe baronii partidului. 

În consecință, Orban nu poate decât să se bucure dacă actualul premier este forțat să plece înainte de viitorul congres al PNL.

Nu este clar însă în ce măsură ar accepta președintele Iohannis să-l nominalizeze premier pe Ludovic Orban. 

USR PLUS: Cioloș vrea președinția țării

Și-n USRPLUS se desfășoară o bătălie pentru șefia formațiunii, dar aici nu sunt mari șanse ca Dacian Cioloș să-l bată pe Dan Barna.

Problema este candidatul formațiunii, în 2024, pentru președinția României, iar fostul premier tehnocrat este decis să-și încerce șansa.

Din această perspectivă, în această criză guvernamentală, poziția taberei PLUS este mai dură decât cea a useriștilor. 

Între demnitarii USR din cabinetul Cîțu sunt mai mulți care ar vrea să-și continue proiectele, nu să se sacrifice din solidaritate cu Voiculescu.

Unul dintre ei, Cristian Ghinea, a abandonat un post bun, de europarlamentar, plătit cu circa 7.000 de euro pe lună, pentru a fi ministru.

Dacă partidul său pleacă de la putere, Ghinea riscă să rămână șomer. Pe de altă parte, Barna nu-și poate permite nici o secundă să arate că l-ar fi abandonat pe Voiculescu de dragul funcțiilor în Guvern.

Cartea nu prea secretă a lui Iohannis

Până la ora redactării acestui articol, președintele Iohannis nu a avut nici o intervenție publică în legătură cu criza politică.

Însă nu este un secret că încă de la finalul anului 2020, nu l-a mai dorit pe Ludovic Orban în poziția de premier, iar prima sa opțiune pentru conducerea Guvernului ar fi fost generalul Nicolae Ciucă.

Încă din decembrie 2020, USRPLUS s-au opus acestei variante, arătând că ar prefera un civil – chiar dacă Ciucă este acum, oficial, în rezervă și membru al PNL, ceea ce statutul de militar nu i-ar fi permis. 

Între timp, tensiunile dintre ministrul Apărării și USRPLUS s-au accentuat, Vlad Voiculescu atacând în repetate rânduri modul în care instituția militară a coordonat procesul de vaccinare și sugerând că ministerul Sănătății ar trebui să coordoneze acest proces. Ciucă a negat existența unui conflict și nu a escaladat disputele. 

AUR, medalia de bronz

„Începând din februarie 2021, AUR este al treilea partid din România în ceea ce privește intenția de vot, aproape dublându-și scorul obținut la alegerile din urmă cu 4 luni.

Sunt tare curios cum vor arată cifrele peste o luna, după isprăvile politice recente“, a anunțat, pe Facebook, sociologul Remus Ștefureac.

El a prezentat un sondaj INSCOP care arată că AUR are o intenție de vot de 15,3%, în timp ce USR este la numai 14,2%. Potrivit sondajului, PSD era pe primul loc cu o intenție de vot de puțin peste 30%, în timp ce PNL ar colecta doar 26,3% din voturi. 

Pe de altă parte, AUR a exclus-o pe Diana Șoșoacă, un alt personaj cu o ascensiune fulminantă, pe fondul pandemiei.

„Nu cred că ati văzut vreo­dată un politician atât de promovat de televiziuni ca și senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă. Și nici așa o creștere de Făt Frumos în notorietate și încredere“, avertiza, în februarie, sociologul Vasile Dîncu, președinte al Consiliului Național al PSD. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.