Nici politicienii care aruncă în spațiul public mesaje anti-UE nu sunt foarte convingători: sunt persoane care nu se bucură de o credibilitate foarte mare în ochii publicului, fiind încremeniți mental în perioada comunistă, sunt observațiile sociologului Barbu Mateescu despre curentul eurosceptic românesc.
Mateescu estimează publicul eurosceptic la circa 18-20 la sută din populația aflată în țară. Totuși, nu tot acest public este și eurofob: nu ar vota toți la un referendum pentru ieșirea României din UE.
O eficiență mai mare a discursului eurofob ar putea avea asocierea cu valorile religioase, dar referendumul pentru redefinirea familiei din octombrie anul trecut a arătat că, deocamdată, nu există o plajă largă de acțiune, a mai observat sociologul.
Retorica anti-UE, „o smiorcăială“ a unor inadaptați
„Clasa politică formată înainte de 2007 nu are anvergura intelectuală pentru a procesa întregul mecanism (al integrării României în UE, n.red.), axându-se aproape exclusiv pe ce o afectează extrem de direct: lupta împotriva corupției.
Discursul eurosceptic a fost preluat de la mișcări extremiste marginale în contextul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, însă s-a extins spre alte teme. Merită observat că discursul eurosceptic românesc are doar parțial conexiuni cu cel din Europa Centrală sau de Vest.
Românii au mai multă încredere în UE decât în Parlament
Nu are drept «sprijin» o migrație consistentă dinspre Africa sau Asia, care să șocheze mari părți ale populației. Clasa de mijloc este prea mică și prea nemulțumită de funcționarea statului, pentru a avea drept subiect de îngrijorare apărarea propriului statut, ceea ce în alte părți din Europa conduce spre un semi-fascism. În România, anti-europenismul este, practic, o grijă și o suferință a unor elite - dar nu are o atractivitate înaltă pentru populație.
Situația se poate schimba - și nația se poate în mod autentic diviza - în funcție de evoluții externe sau de o criză economică internă, pentru care ar fi blamată... Uniunea Europeană“, a explicat Barbu Mateescu.
Libera circulație, cel mai mare beneficiu al UE, în opinia românilor
Mai mult, sociologul este de părere că retorica naționalistă eurosceptică nu are un scop bine definit, iar capacitatea de acțiune a celor care sunt anti-europeni este destul de limitată: „Vorbim despre o smiorcăială a unor oameni neadaptați, epuizați fizic, intelectual și moral, cu o capacitate redusă de adaptare la schimbările din societate. O smiorcăială - cel puțin deocamdată.
__________________
Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”
Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa
UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României
Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE
Vectorii manipulărilor eurofobe
Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu
Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“
Putin și războiul său asimetric cu democrația
__________________
Este de la sine înțeles că Federația Rusă încurajează acest tip de discurs, dar aș fi prudent vizavi de originea sa. România însăși are destui pășuniști, neo-fanarioți și politicieni aflați mental în anii ’70. Cu alte cuvinte, discursul eurosceptic este generat în mod autentic de o clasă socio-economică «românească» aflată în chinurile morții. Intervențiile de sorginte rusă pe temă sunt în genere stridente și rare.
Când și dacă auzim vorbindu-se de NATO (și nu neapărat UE), atunci discuția are loc într-adevăr în alt cadru“, a mai atras atenția Barbu Mateescu.
Nu toți euroscepticii ar vota un ROEXIT
Publicul eurosceptic este de 18-20% din populația aflată în țară, într-o ușoară reducere, pe fondul „dispariției naturale a persoanelor care rezonează la mesajele naționaliste de sorginte ceaușistă.
Organul de propagandă al Moscovei, Sputnik, a preluat manipularea lui Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, cercetat penal în dosarul Black Cube, lansată în timpul dezbaterii pentru referendumul pentru familie
Atenție, însă, nu toți acești 18-20% sunt eurofobi. Nu toți ar vota la un referendum pentru ieșirea României din UE. Nu există un portret specific al românului care ar dori ROEXIT, publicul acesta fiind extrem de redus, iar generalizările fiind, de altfel, riscante“, a mai explicat sociologul.
Susținătorii discursului anti-UE se sabotează singuri
Barbu Mateescu este de părere că discursul anti-UE nu poate fi contracarat, ci doar izolat. „Acest lucru este făcut deocamdată cu destulă eficiență chiar de către cei care îl propagă, persoane cu o credibilitate redusă și care își aleg cu naivitate publicurile-țintă (cei mai mulți de altfel nu gândesc în termen de publicuri-țintă).
Cele mai importante probleme cu care se confruntă UE: imigrația și terorismul, potrivit Eurobarometrului 2019
O evoluție importantă în anii următori poate veni dintr-o conectare mai strânsă a valorilor religioase cu mesajele anti-UE, dar în acest moment - după cum a arătat referendumul din octombrie - nu există o plajă imensă de acțiune din acest punct de vedere“, a punctat sociologul.
Tinerii, mai vulnerabili la mesajele anti-occidentale
Deși România este una dintre cele mai pro-europene țări din UE, între 10 și 12 la sută dintre români creditează cu aceeași încredere mesajele venite din partea Rusiei, arată o cercetare realizată în vara lui 2018 de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD), din cadrul SNSPA.
Mai mult, aceeași cercetare arată că tinerii sub 29 de ani au încredere în mai mare măsură în mesajele venite din partea Rusiei decât publicul general (22 la sută față de 15 la sută).
„Încrederea în NATO sau în UE nu exclude încrederea în Rusia - există categorii de public dispuse să acorde încredere acestor actori geopolitici în egală măsură, iar noi considerăm că aceste segmente de populație (conform datelor de sondaj, în jur de 10-12% din populație) sunt mai vulnerabile în fața propagandei anti-occidentale“, a mai explicat CDC, în analiza pusă la dispoziția Newsweek România.
__________________
Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”
Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa
UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României
Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE
Vectorii manipulărilor eurofobe
Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu
Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“
Putin și războiul său asimetric cu democrația
__________________
Din cei 16 la sută dintre români care cred în mesajele Moscovei, 10 la sută cred în egală măsură și în mesajele UE și NATO (dintr-un total de 57%) și 12 la sută cred în egală măsură și în mesajele SUA.
Cercetarea CDC a mai arătat și că 8 la sută din populație consideră că modelul rusesc este mai potrivit pentru România decât modelul vestic, aproximativ un sfert dintre respondenți au considerat că România ar trebui să fie mai independentă, iar 30 la sută au considerat că România ar trebui să se apere singură, deoarece NATO nu o va ajuta la nevoie. În rândul tinerilor, procentul crește la 38 la sută.
