Ce zic politicienii despre relația cu China? Grindeanu: „Suntem apropiați”. Fritz:„ Nu poate fi ignorată”

George Simion, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu au răspuns până la închiderea documentării. Sorin Grindeanu și USR au transmis răspunsuri scurte, care evită majoritatea întrebărilor concrete.

Citește și: Senatul refuză, în unanimitate, să oprească propaganda Chinei din universitățile românești

Newsweek România a supus cinci dintre cei mai importanți lideri politici români unui test simplu de politică externă: ce este China pentru România — partener comercial, competitor sistemic, risc de securitate sau toate acestea simultan?

Sorin Grindeanu, George Simion, Dominic Fritz, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor au primit seturi de întrebări adaptate propriilor declarații publice, activității politice și eventualelor conexiuni economice sau instituționale cu China.

Demersul nu a pornit de la premisa existenței unor relații nelegitime cu Beijingul și nici de la încercarea de a favoriza un partid în raport cu altul. PSD, PNL, AUR, USR și UDMR au fost supuse acelorași teme centrale: regimul condus de Partidul Comunist Chinez, drepturile omului, Taiwan, Xinjiang, Tibet, Falun Gong, Hong Kong, Huawei și riscurile de securitate, competiția SUA–China, investițiile chinezești și impactul economic al importurilor asupra industriei românești și europene.

Miza este cu atât mai importantă cu cât România și-a construit securitatea după 1989 pe apartenența la NATO, Uniunea Europeană și pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, în timp ce China dezvoltă o relație strategică tot mai apropiată cu Rusia.

NATO afirmă oficial că Republica Populară Chineză a devenit un „decisive enabler” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prin parteneriatul fără limite cu Moscova și sprijinul acordat bazei industriale rusești de apărare. În raportul anual pentru 2025, conducerea NATO a reiterat că războiul Rusiei este sprijinit de China, Coreea de Nord, Iran și Belarus.

Termenul acordat de Newsweek România pentru răspuns a fost miercuri, 5 august 2026, ora 14:00.

La închiderea documentării, doar PSD și USR au transmis răspunsuri scrise.

Grindeanu: „Relațiile noastre cu China sunt apropiate”

Sorin Grindeanu are unul dintre cele mai importante episoade documentate în relația unui politician român cu problema tehnologiei chinezești.

În iunie 2019, pe când conducea ANCOM, Grindeanu acorda agenției oficiale chineze Xinhua un interviu despre introducerea tehnologiei 5G în România. Mesajul transmis atunci era că nu vor exista restricții pentru noii actori interesați să intre pe piață. Interviul apărea într-o perioadă în care securitatea furnizorilor chinezi devenise deja o problemă strategică pentru Statele Unite și aliații occidentali.

Ani mai târziu, Comisia Europeană a ajuns să considere că deciziile statelor membre de a restricționa sau exclude Huawei și ZTE sunt justificate, cele două companii fiind tratate în cadrul european drept furnizori care ridică riscuri mari pentru securitatea 5G.

Newsweek România l-a întrebat pe Grindeanu inclusiv cum privește astăzi acel episod.

PSD a transmis următorul răspuns, pe care îl publicăm integral:

Răspunsul integral al lui Sorin Grindeanu:

„Politica PSD se subscrie obiectivelor de politica externă ale României. Ca președinte al Partidului Social Democrat am datoria să evit orice ambiguitate care ar putea fi interpretată ca un mesaj strategic în afara angajamentelor noastre internaționale.

Politica externă a României are două niveluri:

Securitate - suntem și rămânem ferm ancorați în angajamentele ce derivă din statutul de țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Economie - ne dorim relații comerciale și investiții cu actorii statali care respectă interesele României, regulile europene și standardele de securitate euroatlantice.

China a fost și rămâne un partener economic important al României, iar relațiile noastre sunt apropiate. Și sper ca ele să se dezvolte pe termen mediu și lung.”

Răspunsul fixează fără echivoc apartenența României la UE și NATO, dar Grindeanu nu răspunde la cea mai mare parte a întrebărilor concrete.

Ce a rămas fără răspuns în cazul Grindeanu

Newsweek România l-a întrebat cum definește regimul de la Beijing: regim comunist autoritar, dictatură de partid unic sau simplu partener economic.

Citește și: EXCLUSIV Afacerile comuniștilor chinezi la Universitatea din Cluj: spațiu gratuit, 80% din încasări

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă condamnă reprimarea mișcării democratice chineze, a populației uigure din Xinjiang, a tibetanilor și a practicanților Falun Gong.

Citește și: Rețeaua Confucius. Cum a pătruns în școlile românești propaganda comunistă chineză sub acoperire

Nu a răspuns.

A fost întrebat ce poziție are față de Taiwan și cum ar trebui să reacționeze România în eventualitatea unei blocade sau intervenții militare chineze.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă România ar trebui să condamne public internările, supravegherea și reeducarea politică reclamate în Xinjiang.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre reprimarea jurnaliștilor, avocaților, opozanților politici și activiștilor din Hong Kong.

Nu a răspuns.

A fost întrebat de ce, în 2019, transmitea prin Xinhua mesajul unei piețe 5G fără restricții într-un moment în care riscurile asociate Huawei deveniseră deja o problemă occidentală.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă consideră credibile acuzațiile occidentale privind spionajul, furtul de proprietate intelectuală și transferurile tehnologice atribuite Huawei și altor companii chineze.

Nu a răspuns.

Departamentul american al Justiției a inculpat în trecut entități Huawei pentru presupus furt de secrete comerciale, fraudă și obstrucționarea justiției. Acestea sunt acuzații formulate de procurori și nu trebuie confundate cu o condamnare definitivă a companiei.

Grindeanu nu a răspuns nici la întrebarea referitoare la domeniile strategice care ar trebui închise companiilor chineze cu risc ridicat și nici la cea privind măsurile necesare împotriva produselor chinezești subvenționate.

Mesajul său rămâne astfel unul cu două componente: securitate în UE și NATO, dar relații economice „apropiate” cu China, pe care liderul PSD dorește să le dezvolte.

Dominic Fritz nu răspunde personal. USR trimite poziția partidului

În cazul lui Dominic Fritz, răspunsul nu a venit de la președintele USR, ci de la deputatul Iulian Bulai, responsabil de relațiile internaționale ale partidului.

Bulai precizează explicit că răspunde solicitării adresate președintelui USR.

Newsweek România publică integral răspunsul:

Răspunsul integral transmis de USR:

„China nu poate fi ignorată ca actor global, iar acest aspect este subliniat chiar de politica recentă a Uniunii Europene: dialogul intens cu Beijingul practicat atât de Ursula von der Leyen, cât și de Kaja Kallas, indică această nevoie strategică.

Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China a atins niveluri record de aproximativ 1 miliard de euro pe zi, totalizând 359,8 miliarde de euro recent.

Dialogul european este însoțit în România de pași pentru echilibrarea deficitului major istoric de 1:11, una din liniile agreate de creștere a exporturilor fiind sectorul agricol și alimentar.

Deschiderea față de China trebuie însoțită și de strategii concrete de autonomie în sectoare multiple din Europa, care în acest moment depind într-o mare măsură de producători chinezi. Această lipsă de echilibru trebuie corectată.

România are o relație istorică cu China, care trebuie menținută și mereu ajustată sau reconfirmată, prin filtrul angajamentelor noastre ce decurg din apartenența la UE și NATO.

USR susține o politică externă bazată pe valori democratice, prin prisma angajamentelor României în cadrul ONU.

Respectul pentru drepturile omului, pentru minoritățile etnice și pentru drepturile individului reprezintă o valoare aparte a politicilor noastre, atât în România, cât și dincolo de granițele ei: susținem cultivarea pluralismului opțiunilor politice, statul de drept în accepțiunea ONU, precum și libertatea de opinie și presa liberă.“

Cifra invocată de USR este confirmată de cele mai recente date Eurostat: în 2025, UE a importat din China bunuri de 559,4 miliarde de euro și a exportat de 199,6 miliarde, rezultând un deficit de aproximativ 359,8 miliarde de euro.

Însă răspunsul partidului nu răspunde celor mai sensibile întrebări adresate personal lui Fritz.

Cinci întrebări personale rămase fără răspuns

Newsweek l-a întrebat pe Dominic Fritz, a cărui soție, cu care are împreună o fetiță, este cetățean chinez, câte deplasări a făcut în Republica Populară Chineză, în ce ani, cât au durat și cine a suportat costurile.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă, în timpul deplasărilor făcute pentru a vizita familia extinsă, a avut contacte formale sau informale cu reprezentanți ai administrației chineze, PCC, corpului diplomatic, companiilor de stat, Frontului Unit ori structurilor chineze de securitate.

Nu a răspuns.

A fost întrebat ce impresie i-a produs sistemul politic chinez și dacă a discutat în China despre Tiananmen, cenzură, partid unic, uiguri, Tibet, Hong Kong, Falun Gong și Taiwan.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă soția sa, prezentată public drept fost diplomat ONU, a lucrat vreodată separat de această activitate pentru o instituție a statului chinez, o misiune diplomatică a Beijingului, o companie de stat sau o structură asociată PCC.

Nu a răspuns.

Newsweek subliniază că originea chineză a soției lui Dominic Fritz nu constituie prin ea însăși un element de suspiciune și nu probează vreo relație cu statul chinez. Întrebarea viza exclusiv existența sau inexistența unor raporturi instituționale relevante.

Fritz a fost întrebat, de asemenea, dacă el sau soția sa au fost vreodată abordați de reprezentanți ai autorităților chineze în legătură cu funcțiile sale politice, USR, administrația Timișoarei ori politica României.

Nu a răspuns.

Nici Huawei, Taiwan și SUA–China nu primesc un răspuns direct

USR afirmă generic că România este ancorată în UE și NATO și că susține drepturile omului.

Dar Fritz nu spune dacă Huawei reprezintă, în opinia sa, un risc pentru securitatea României.

Nu spune dacă sprijină excluderea furnizorilor chinezi cu risc ridicat din infrastructura critică.

Nu spune cum ar trebui să se poziționeze România dacă interesele economice chineze intră în contradicție cu interesele strategice ale Statelor Unite.

Nu spune ce poziție are în eventualitatea unei agresiuni chineze împotriva Taiwanului.

Și nu precizează până unde ar merge USR în protejarea industriei europene prin taxe vamale și măsuri antidumping.

George Simion: prietenie cu China, dar niciun răspuns pentru Newsweek

George Simion nu a transmis niciun răspuns solicitării Newsweek România până la închiderea documentării.

Tăcerea este relevantă prin contrast cu declarațiile publice ale liderului AUR.

La 14 noiembrie 2025, Ambasada Chinei și Grupul parlamentar de prietenie România–China au organizat la Palatul Parlamentului Forumul pentru Cooperare Economică România–China. George Simion a participat, iar relatări publice ale evenimentului i-au atribuit afirmația că România poate deveni un „partener solid al Chinei” în Europa Centrală și de Est.

Un parlamentar AUR, Cosmin Corendea, a anunțat ulterior, chiar pe site-ul partidului, intenția înființării la București a unui Institut de Cercetare pentru Inițiativa Belt and Road, destinat proiectelor de investiții, colaborărilor tehnologice, schimburilor universitare și finanțărilor.

Simion nu răspunde despre PCC, Taiwan și Huawei

Newsweek l-a întrebat cum definește regimul Partidului Comunist Chinez și dacă îl consideră o dictatură de partid unic.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre Taiwan, Tibet, Xinjiang, Falun Gong și mișcarea democratică chineză.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă România ar trebui să reacționeze în cazul unui atac al Beijingului asupra Taiwanului.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre reprimarea opozanților, jurnaliștilor și activiștilor din Hong Kong.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă ia în serios acuzațiile și evaluările occidentale privind Huawei și activitățile de spionaj, colectare de date și furt tehnologic.

Nu a răspuns.

Comisia Europeană consideră în prezent justificată restricționarea sau excluderea Huawei și ZTE, iar în 2025 a fost propusă la nivel european chiar eliminarea obligatorie într-un termen de trei ani a furnizorilor cu risc ridicat din rețelele 5G.

Simion a fost întrebat și cum împacă declarațiile sale privind apropierea de mișcarea MAGA și importanța relației cu Statele Unite cu mesajele sale favorabile dezvoltării relației cu China.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă susține institutul Belt and Road anunțat de propriul parlamentar și cine ar trebui să-l finanțeze și controleze.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre importurile Temu, Shein și alte produse chinezești și despre protecția producătorilor români.

Nu a răspuns.

Acuzațiile foștilor membri AUR privind marfa din China

Newsweek i-a adresat lui Simion și două întrebări care privesc direct investigații anterioare ale publicației noastre.

Foști membri AUR au susținut că materiale promoționale ale partidului ar fi provenit din China, ar fi trecut prin firme sau organizații intermediare și ar fi ajuns să fie facturate la valori mai mari. Doru Piroi a relatat inclusiv despre înregistrări în care foști membri AUR discutau despre textile importate din China și despre presupusa majorare succesivă a valorii acestora. Aceste afirmații reprezintă acuzații ale foștilor membri. 

Simion a fost întrebat dacă infirmă sau confirmă acuzațiile și dacă publică furnizorii, facturile, declarațiile vamale și prețurile de achiziție.

Nu a răspuns.

A fost întrebat și despre acuzațiile potrivit cărora materiale promoționale ar fi fost vândute membrilor AUR, iar numerarul colectat în teritoriu și predat unor persoane de la centru.

Nu a răspuns.

Ilie Bolojan și poarta cargo spre China

Nici Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor transmise de Newsweek România.

În cazul său, documentarea pleacă în special de la infrastructura dezvoltată în Bihor în perioada în care a condus Consiliul Județean.

În 2021, CJ Bihor și CTP România au semnat contractul pentru dezvoltarea terminalului cargo conectat direct la Aeroportul Oradea, unul dintre proiectele strategice susținute de Bolojan.

Ulterior plecării sale de la CJ, proiectul a început să capete o importantă componentă chineză.

În martie 2025, directorul Poștei Române vorbea la Oradea despre utilizarea infrastructurii pentru coletăria din China, inclusiv fluxurile generate de platforme precum Temu și Shein.

În noiembrie 2025, primul zbor cargo lung-curier anunțat la Oradea a sosit din China cu peste 45.000 de colete comandate online.

Aceste fapte nu demonstrează că Bolojan a negociat personal cu Temu, Shein sau alte companii chineze. Tocmai acest lucru l-a întrebat Newsweek.

Cele zece teme asupra cărora Bolojan nu s-a pronunțat

Cum definește regimul PCC?

Nu a răspuns.

Condamnă politica Beijingului față de mișcarea democratică, uiguri, Tibet și Falun Gong?

Nu a răspuns.

Ce poziție are asupra încălcărilor drepturilor omului din Xinjiang, Tibet și Hong Kong?

Nu a răspuns.

Cum ar trebui să reacționeze România la o intervenție militară împotriva Taiwanului?

Nu a răspuns.

Ce crede despre cenzura și supravegherea practicate de statul chinez?

Nu a răspuns.

Consideră credibile evaluările occidentale privind Huawei și furnizorii chinezi cu risc ridicat?

Nu a răspuns.

Când interesele Beijingului intră în conflict cu obligațiile României față de SUA, NATO și UE, care trebuie să aibă prioritate?

Nu a răspuns.

Susține taxe și măsuri antidumping împotriva mărfurilor chinezești subvenționate?

Nu a răspuns.

Citește și: „Calul Troian” al Partidului Comunist Chinez în universitățile românești nu e amenințare pentru SIE

A avut, în perioada CJ Bihor, discuții directe sau indirecte cu Temu, PDD Holdings, Whaleco, Shein, Alibaba, Cainiao ori reprezentanții acestora?

Nu a răspuns.

A efectuat deplasări în China sau a avut întâlniri cu Ambasada Chinei, reprezentanți PCC, companii de stat ori alte structuri chineze?

Nu a răspuns.

În lipsa documentelor, Newsweek nu afirmă că asemenea contacte au existat. Întrebarea rămâne deschisă.

În plus, unul dintre oamenii săi de casă, Dumitru Țiplea, etichetat de presa locală din Bihor drept omul lui Bolojan, este secretarul comisiei parlamentare de prietenie România-China. 

Kelemen Hunor: sprijin pentru Orbán, dar tăcere despre politica acestuia față de China

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a răspuns nici el solicitării.

Contextul său diferă de cel al celorlalți lideri prin relația politică apropiată dintre UDMR și Fidesz.

Înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, Kelemen Hunor și-a exprimat sprijinul pentru Viktor Orbán. După înfrângerea Fidesz, liderul UDMR a apărat decizia și a spus că formațiunea nu are motive „să-și pună cenușă în cap”.

În perioada Orbán, Ungaria a devenit una dintre principalele destinații europene pentru investițiile chineze în industria auto și a bateriilor.

Cel mai spectaculos episod a venit în iulie 2026: Péter Szijjártó, fostul ministru de Externe al guvernului Orbán, a părăsit Parlamentul pentru a ocupa o funcție executivă în gigantul chinez BYD. Associated Press a relatat că Szijjártó jucase anterior un rol central în atragerea investițiilor BYD în Ungaria și că proiectele au beneficiat de sprijin substanțial al statului. Noul guvern ungar a deschis ulterior o investigație asupra condițiilor acordului.

Kelemen nu răspunde dacă modelul Orbán–China este unul pe care îl susține

Liderul UDMR a fost întrebat cum definește regimul chinez.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre Taiwan, Xinjiang, Tibet, Falun Gong și mișcarea democratică.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă condamnă politicile Beijingului față de aceste comunități.

Nu a răspuns.

A fost întrebat cum ar trebui să reacționeze România și UE la o eventuală agresiune chineză împotriva Taiwanului.

Nu a răspuns.

A fost întrebat despre riscurile Huawei.

Nu a răspuns.

A fost întrebat de ce UDMR a susținut Fidesz în condițiile politicii de apropiere economică a guvernului Orbán de Beijing.

Nu a răspuns.

A fost întrebat dacă susține acordarea unor subvenții de sute de milioane unor investitori chinezi, atunci când aceștia concurează producătorii europeni.

Nu a răspuns.

A fost întrebat cum apreciază trecerea fostului ministru Péter Szijjártó de la poziția de negociator guvernamental al investițiilor chineze la o funcție în BYD.

Nu a răspuns.

A fost întrebat ce poziție are UDMR asupra importurilor Temu și Shein și asupra eliminării avantajelor fiscale pentru coletele ieftine din afara UE.

Nu a răspuns.

Și a fost întrebat dacă el, UDMR sau entități apropiate Uniunii au avut contacte cu Ambasada Chinei, PCC, Frontul Unit, Huawei, BYD, CATL, Alibaba, Temu sau alte companii chineze.

Nu a răspuns.

Europa începe să plătească factura dependenței de China

Tăcerea sau răspunsurile generale ale liderilor români vin într-un moment în care problema Chinei a depășit cu mult diplomația economică.

Este deja o problemă industrială.

În 2025, Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile europene către China s-au ridicat la doar 199,6 miliarde de euro. Deficitul a fost de 359,8 miliarde de euro. Exporturile europene au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile din China au crescut cu 6,4%.

Comisia Europeană a constatat că lanțul de producție al automobilelor electrice din China beneficiază de subvenții neloiale care creează un risc de prejudiciu economic pentru producătorii europeni. În consecință, UE a introdus taxe compensatorii definitive pentru automobilele electrice chinezești.

Problema nu se limitează la mașini.

Comerțul electronic a generat volume uriașe de colete ieftine expediate direct consumatorilor europeni. Comisia Europeană a concluzionat că vechea scutire vamală pentru coletele sub 150 de euro crea concurență neloială. De la 1 iulie 2026, UE a eliminat această scutire și a introdus temporar o taxă vamală de 3 euro pe articol pentru aceste trimiteri.

O acțiune de control a autorităților vamale europene a constatat, de asemenea, probleme extinse de conformitate cu standardele UE în cazul produselor cumpărate online din state terțe.

Pentru România, problema este directă: producătorii locali trebuie să respecte costurile salariale, fiscale, de mediu și de siguranță ale Uniunii Europene, în timp ce concurează cu mărfuri produse în sisteme economice care beneficiază de subvenții masive și de avantaje de scară inaccesibile companiilor românești.

China nu este doar concurentul economic al Occidentului

Există și dimensiunea securității.

NATO consideră Rusia drept cea mai importantă și directă amenințare la adresa securității aliaților, iar China este descrisă oficial de Alianță ca unul dintre actorii care permit Moscovei să-și susțină efortul de război împotriva Ucrainei.

Formularea corectă este importantă: Rusia poartă un război de agresiune împotriva Ucrainei, nu un război militar declarat împotriva UE sau SUA.

Dar conflictul este central pentru securitatea Europei și pentru confruntarea strategică dintre Rusia și sistemul euroatlantic. Statele NATO și UE susțin Ucraina tocmai pentru că rezultatul războiului afectează direct ordinea de securitate europeană.

La summitul NATO de la Washington, aliații au declarat că parteneriatul strategic tot mai apropiat dintre China și Rusia și tentativele celor două state de a remodela ordinea internațională reprezintă o problemă profundă de securitate.

În noiembrie 2025, miniștrii de Externe ai G7 au mers mai departe și au condamnat furnizarea către Rusia a armelor și componentelor cu dublă utilizare provenite din China, descriind Beijingul drept un factor decisiv pentru capacitatea Rusiei de a continua războiul.

SUA și China sunt deja într-o confruntare comercială și tehnologică

Washingtonul tratează de ani buni relația economică cu Beijingul nu doar ca pe o problemă de comerț, ci ca pe una de securitate națională.

Politica comercială americană menține tarifele impuse Chinei în urma investigațiilor privind transferul forțat de tehnologie, proprietatea intelectuală și practicile economice considerate neloiale. În 2025 și 2026, administrația americană a continuat politica de folosire a tarifelor și protejării sectoarelor strategice pentru refacerea producției interne și reducerea vulnerabilităților.

În Europa, strategia este formulată mai temperat: de-risking, nu decoupling — reducerea dependențelor critice fără întreruperea relațiilor economice cu China.

Pe Huawei, însă, poziția europeană s-a apropiat semnificativ de cea americană.

Comisia Europeană consideră justificate restricțiile împotriva Huawei și ZTE și și-a modificat propriile achiziții de telecomunicații pentru a evita expunerea la rețele care folosesc acești furnizori.

Întrebarea pe care liderii români o evită

Toți cei cinci politicieni incluși în acest demers au fost confruntați, în forme adaptate propriului context, cu aceeași problemă fundamentală:

Ce face România atunci când beneficiile economice ale unei relații cu Beijingul intră în contradicție cu interesele strategice ale Statelor Unite, NATO și Uniunii Europene?

Grindeanu spune că România rămâne ferm în UE și NATO, dar dorește ca relația „apropiată” cu China să se dezvolte.

USR vorbește despre UE, NATO, autonomie europeană, drepturile omului și necesitatea dialogului cu Beijingul.

Niciunul dintre cele două răspunsuri primite nu formulează însă explicit alegerea cerută în întrebările Newsweek: dacă Washingtonul și Beijingul intră într-un conflict strategic direct de interese, România trebuie sau nu să se poziționeze fără echivoc alături de aliatul său american?

George Simion, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu au răspuns deloc.

Aceasta este poate concluzia cea mai relevantă a testului Newsweek.

În timp ce Statele Unite tratează China drept principal competitor strategic și economic, UE încearcă să-și reducă dependențele, NATO acuză Beijingul că sprijină capacitatea Rusiei de a continua războiul împotriva Ucrainei, iar industria europeană cere protecție împotriva subvențiilor chinezești, liderii principalelor partide românești evită, cel puțin în răspunsurile solicitate de Newsweek, să definească fără echivoc regimul de la Beijing și limitele până la care România este dispusă să meargă în relația cu acesta.

China rămâne, în discursul politic românesc, o zonă în care se vorbește mult mai ușor despre comerț decât despre putere, regim politic, spionaj, Taiwan, Rusia și alegerea strategică dintre Beijing și Washington.