Nicușor Dan a rostit, ieri, la Cluj fraza care explică tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni în politică

Ce înseamnă?

În politică există două tipuri de lideri: cei care vorbesc înainte să gândească și cei care gândesc înainte să vorbească. Declarația lui Nicușor Dan pare să îl așeze în cea de-a doua categorie.

Nu este o frază aruncată întâmplător, e o cheie de interpretare, un mesaj transmis deliberat către cei care cer decizii imediate și explicații totale.

Citeşte şi: VIDEO Nicușor Dan: Flancul estic al NATO și regiunea Mării Negre se află în prima linie a amenințărilor ruse

Există declarații politice care umplu un buletin de știri și există declarații care, dacă sunt citite cu atenție, dezvăluie felul în care gândește un președinte.

“Uneori e mai greu să distingi între pasul unu, pasul doi și pasul trei.”

Aceasta nu este o explicație. Este un avertisment - unul că România intră într-o perioadă în care nu toate mutările pot fi explicate în prima secundă; există decizii care trebuie înțelese la final, nu la început.

Trăim într-o lume în care fiecare politician este împins să reacționeze instantaneu. Să răspundă imediat. Să anunțe tot. Să fie prezent peste tot. Like & share & inimioară.

Dar un președinte care conduce un stat nu poate funcționa după regulile unui influencer. El trebuie să vadă ceea ce publicul încă nu vede, să anticipeze mișcările adversarilor, să accepte criticile de astăzi pentru a evita crizele de mâine.

Când Nicușor Dan vorbește despre „pasul unu” și „pasul trei”, spune, de fapt, că există o ordine a lucrurilor. Că unele decizii nu pot fi accelerate doar pentru a satisface nerăbdarea publică.

În traducere politică, președintele spune un lucru simplu: există un plan, dar nu toate etapele lui pot fi făcute publice înainte de vreme.

Acum înțelegem, într-un final, după șocurile/uimirile/enervările vizavi de eșecurile numirii premierilor desemnați. Poate era și mai ok dacă de la început ar sugerat sau chiar spus clar doar atât: “există un plan, aveți încredere!” Și huiduielile ar fi încetat.

Nicușor Dan a rostit, ieri, la Cluj fraza care explică tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni în politică

Istoria arată că marile negocieri, cele mai importante reforme și cele mai sensibile decizii de securitate nu se iau în studiourile TV și nici pe Facebook. Ele se construiesc discret, uneori în tăcere, alteori prin pași care, priviți separat, par lipsiți de logică. Noi nu am fost obișnuiți cu o astfel de semantică; da, inclusiv presa sau cel puțin eu; de aici sentimentul inițial de păcăleală. 

Citeşte şi: Ambasadorul SUA: România are un potențial extraordinar și oportunități majore în economie și tehnologie

Dar e ok acum, am înțeles lecția: cei care am văzut doar primul pas l-am acuzat pe lider de ezitare. Cei care înțeleg întregul traseu de obicei fac parte din cercul foarte restrâns al puterii.

Un lucru e clar: România traversează una dintre cele mai complicate perioade geopolitice din ultimele decenii. Războiul de la graniță, reașezarea raporturilor de forță în Europa, negocierile din interiorul NATO și al Uniunii Europene nu permit gesturi impulsive doar pentru a satisface setea de spectacol a unei opinii publice obișnuite cu reacții instantanee.

Nicușor Dan pare să transmită exact acest lucru: nu voi sacrifica pasul trei doar pentru aplauzele din pasul unu.

Este un mesaj care poate părea frustrant pentru cei care vor explicații acum, imediat. Dar acum e musai să înțelegem că funcția de președinte nu este un exercițiu de comunicare permanentă; e, înainte de toate, un exercițiu de responsabilitate - poate crea disconfort în piața publică, dar e necesar.

Există, desigur, riscul ca strategia să eșueze. Există riscul ca planul să nu producă rezultatele așteptate. Însă ar fi o greșeală să confundăm lipsa detaliilor publice cu lipsa unei direcții.

Marile mutări nu sunt anunțate înainte de a fi făcute, sunt explicate după ce au reușit; de aceea, poate cea mai importantă propoziție din declarația președintelui nu este cea despre „pasul unu, doi și trei”, ci cea despre „responsabilitatea mandatului”. Ea sugerează că, între popularitatea de moment și interesul național, Nicușor Dan că îl va alege pe al doilea.

Într-o epocă în care politica a devenit un concurs de breaking news-uri spectaculoase, poate că cea mai neobișnuită formă de leadership este refuzul spectacolului.

Nu știm încă dacă strategia lui Nicușor Dan va reuși. Știm însă că și-a asumat un risc rar întâlnit în politica românească: acela de a fi judecat înainte de a putea explica tot.

Poate că, peste ani, nu ne vom aminti cine a criticat pasul unu și cine a aplaudat pasul doi.
Iar dacă Nicușor Dan are dreptate, atunci cea mai importantă mutare a mandatului său este chiar aceea pe care încă nu o putem vedea.