În general, e vorba de animale domesticite, care trăiesc, deci, pe lângă casa omului și se hrănesc din impozitele, taxele, nervii și neuronii lui, până când se produce un proces de transformare demn de horror-urile de clasă B spre C: bieții oameni devin fie porci, oi, măgari, cățele, javre, vaci placide, câini turbați, boi sadea, ceva pisicuțe, grămezi de șobolani și alte rozătoare, din invidie, fie zombi decerebrați și depresivi, din lipsă de orizont.
În mod natural, după regulile lanțului trofic, toate animalele pomenite mai sus se aranjează în haite, configurații și sisteme mai mult sau mai puțin complexe, surprinzătoare uneori sau, alteori, extrem de banale.
Așa se întâmplă, de pildă, că te miri ce pisicuță se aciuează pe lângă un porc unsuros cu ochii îngropați în grăsime, dar o altă felină poate să acompanieze ba un bou placid, ba chiar o javră turbată sau chiar un șobolan grețos care se târâie prin canalele puterii dar, din când în când, vine cu pliculeț bunuț de papa de căprioară virgină și cu câte o zgărduță cu diamantuțe, nu din aia plasticată anti purici, cum au toate maidanezele crescute pe lângă blocurile gri de pensionari miloși și singuri.
Și încă nu ar fi așa de rău dacă lumea ar fi compusă doar din pisicuțe care-și caută câte un sclav, fie și dacă vorbim de miorlăite montate sub copăcelul câte unei instituții de stat pentru care panteruța cu gheruțe atent îngrijite nu prestează nici măcar un „miau“ leneș pe săptămână.
Cu adevărat îngrijorător este când se aliază pentru hărtănirea prăzii specii diferite și, mai grav, cu genele alterate. Așa te poți trezi că ești înconjurat de grupuri bizare compuse din suine bălinde, câini rabioși cu gingiile la vedere, giganți bovini care te-ar lua între coarne și, între picioarele tuturor, legiuni de rozătoare rapide și dinți mulți care te-ar devora cât ai zice „alegeri“, „partid“ sau, și mai simplu, „vot“.
Zilele astea, în România la modă e pesta porcină. Adică tot un fel de ciumă. Dar nu roșie. Ci roz. La propriu, după culoarea exemplarelor domestice purtătoare. Deși cu efecte economice devastatoare care vor dura ani de zile, pesta porcină va trece. Nu sunt, însă, foarte sigur în legătură cu fiesta porcină care s-a instalat la finalul lui 2016, după alegerile parlamentare. Că râmătorii care acum ne conduc dispar azi, mâine, peste un an sau într-un viitor oarecare, e irelevant: virusul hrăpăreț și neuronal limitat transportat de exemplarele infestate în toate structurile statului nu va pieri foarte foarte curând. Iar gazde care să-l preia se vor găsi cu turmele.
Cătălin Prisacariu este redactor-șef adjunct al Newsweek România
