Iar pericolul real, al extinderii operațiunii militare speciale ordonate de Putin, pe teritoriul Ucrainei, este acela că posibilitatea ajungerii trupelor ruse invadatoare inițial la Odesa, apoi în Bugeac, ulterior în Transnistria, nu mai reprezintă doar un scenariu asupra căruia au căzut de acord analiștii politici și cei militari.
Dintr-o asemenea perspectivă, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), din Chișinău, în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova, a planificat ca joi, 11.08.2022, să se deruleze un eveniment public - și cu sprijinul Privesc.Eu Moldova - intitulat „Neutralitatea Republicii Moldova în contextul noii realități geopolitice”.
EVENIMENT DE INTERES GENERAL
După cum a informat opinia publică moderatorul Ion Cristea - stagiar la IPRE - participanții la eveniment vor aborda trei subiecte aparte:
1. Condițiile stabilite de statutul de neutralitate al Republicii Moldova;
2. Oportunitatea inițierii unor discuții la nivel de societate privind modificarea statutului de neutralitate;
3. Consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova în contextul elaborării unei noi strategii de securitate al Republicii Moldova.
Evenimentul este organizat de către stagiari participanți în cadrul programului Stagiu IPRE 2022 , din proiectul IPRE „Schimbarea începe cu tine! – Be the Change: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
Inițiativa este una de interes public, atât pe malurile Dâmboviței, în București, cât și pe cele ale râului Bâc, pe malurile căruia se află capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, precum și orașele Călărași, Strășeni, Bucovăț și Vatra.
Conform precizărilor expertei Victoria Nemerenco, coordonatoarea programului Europenizare, Politică Externă și de Securitate, la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, la eveniment vor lua inițial cuvântul Adrian Ermurachi, Co-Director Executiv IPRE și Violeta Avram, Coordonatoare de Proiect, Fundația Hanns Seidel .
Ulterior își vor prezenta punctele de vedere Valeriu Mija, Secretar de Stat în domeniul politicii de apărare, planificării apărării naționale și interoperabilității militare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova; Marin Butuc, Șef Secție studii strategice de securitate și apărare, Agenția pentru Știință și Memorie Militară; Ion Petrescu, colonel în rezervă, expert și analist militar; Natalia Albu, Directoare, Centrul de Cercetări Strategice al ICJP. Un timp rezonabil va fi rezervat întrebărilor audienței și răspunsurilor celor vizați de interogații.
Dincolo de aceste detalii pur organizatorice este evident că un interes special va fi acordat de participanți viziunii României față de statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Cu mențiunea mea, că una era acest statut în regiunea de la est de granița răsăriteană a NATO - care trece deocamdată pe Prut - înainte de 24 februarie 2022, ziua începerii invaziei militare ruse în Ucraina și cu totul altceva este perceperea acestei încremeniri geopolitice, la șase luni distanță de la începerea operațiunii militare speciale ordonată de președintele Vladimir Vladimirovici Putin.
DISCUȚII PRAGMATICE ÎNTRE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ȘI OMOLOGUL DE LA CHIȘINĂU
Din fericire, la București, în contextul recentei întâlniri dintre președintele României, Klaus Iohannis și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au avut loc discuții consistente, aplicate, cu accent pe teme de interes bilateral.
La Palatul Cotroceni s-a apreciat că dialogul franc, dintre cele două personalități europene, a fost unul firesc, generat de legăturile profunde, trainice și dorit fraterne între România și Republica Moldova.
Relația dintre cele două entități statale actuale contează în contextul în care trupele ruse înaintează în Donbas și controlează sudul Ucrainei, iar pe agenda autoritarului șef al statului federal rus se află trei evenimente succesive: 11 septembrie – când vor avea loc alegeri în 15 entități federale ale Rusiei; 7 octombrie – când Putin va aniversa șapte decenii de viață și 30 decembrie – momentul comemorat fiind ratificarea, la 30 decembrie 1922, a Declarației privind crearea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
Repere precedate de renunțarea la neutralitate, de către Belarus, pentru a putea permite eventuala staționare, pe teritoriul său, a unor arme nucleare ruse.
Efectele războiului din Ucraina pot fi resimțite cât mai puțin de către cetățenii Republicii Moldova?
Răspunsul a fost dat de președintele Klaus Iohannis: " România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune."
Aici este totuși de reamintit că diplomația română, în mod specific și președintele României, în mod special, au militat pentru aderarea la Uniunea Europeană a județelor dintre Prut și Nistru, primul pas - sperăm nu și ultimul - fiind obținerea de către Republica Moldova, cu prilejul Consiliului European din iunie, a statutului de candidat.
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI NECESARE
Este o reușită istorică? Este o desprindere de cupola Marelui Urs răsăritean.
Constituie un moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova? Momentan da, cu condiția ca buldozerul imperial rus să nu ajungă în Bugeac.
Este un obiectiv strategic reușit de politică externă? Da, cu precizarea că aparține atât agendei externe de la București, cât și celei existente la Chișinău.
Drumul pe care Chișinăul îl are înainte, pe calea integrării europene, este ușor? Nicidecum.
Cu războiul devastator din Ucraina, cu fluxul de refugiați ucraineni, cu activarea "conservelor Moscovei", momentan pe plan mediatic, iar în toamnă și prin anunțate demonstrații de stradă ale opoziției socialiste și comuniste, Republica Moldova va avea mult de furcă cu consolidarea statului de drept și va mai avea un drum de parcurs, nu știm cât de lung, până va ajunge o societate modernă, prosperă și întemeiată pe valorile democratice europene.
Sigur că Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată în aprilie, la Berlin, și lansată de către miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței, este un instrument nou, care s-a axat pe mobilizarea eficientă a sprijinului european și internațional pentru Chișinău.
Dar oricât de substanțiale ar fi ajutoarele financiare externe, inclusiv acela al României - sora geopolitică mai mare a Republicii Moldova - adevărata bătălie este la nivelul mentalității colective a cetățenilor care viețuiesc între Prut și Nistru, unii cu prejudecăți aparent insurmontabile, rod al anilor de ocupație militară sovietică.
România rămâne primul partener comercial al Republicii Moldova, aspect confirmat de creșterea substanțială a schimburilor comerciale.
Și probabil că în iarna care urmează va fi valorificat potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova, după cum interconectarea rețelelor de energie electrică din România și statalitatea din stânga Prutului are o relevanță strategică, ce nu va rămâne un simplu enunț teoretic.
Ceea ce contează, în economia viitorului comun, este faptul că România va continua să se implice în mobilizarea de asistență concretă în beneficiul Republicii Moldova.
CRIZE IPOTETICE ÎNTRE PRUT ȘI NISTRU
Dar nu puține sunt crizele succesive sau concomitente, care pot testa entitatea actuală dintre Prut și Nistru - precum ipotetica ocupare de trupele ruse a Bugeacului, trimiterea de către Moscova unor efective militare suplimentare în Transnistria, declanșarea la Chișinău și în alte orașe a unor demonstrații pro-Kremlin, urmate de o intervenție militară rapidă, cu o brigadă de peste 3.000 de militari ruși, ordonată de președintele Federației Ruse, ca în Kazahstan, încercarea înlocuirii actualei conduceri pro-europene, de la Chișinău, cu una favorabilă clar Rusiei.
Reformele ambițioase asumate de autoritățile de la Chișinău constituie o problemă internă a Republicii Moldova și România ajută acest proces de modernizare, în măsura în care este solicitată.
De pildă, așa cum menționa președintele României, implementarea acordului privind asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, a fost deja demarată prin patru mari proiecte, care vizează achiziția de autobuze școlare, investiții în infrastructura de apă și canalizare, în domeniul mass-media și, respectiv, în dotarea laboratoarelor școlare.
De o manieră aparte este și relația militară bilaterală, bazată pe înțelegeri și documente convenite la nivelul actualilor miniștri ai apărării din București și Chișinău.
Atât armata României, cât și armata națională a Republicii Moldova beneficiază de parteneriate distincte, deseori complementare, cu Forțele Armate ale SUA, un detaliu util întăririi defensivei teritoriului aflat între Nistru și Prut.
MENTALITATEA ÎNVINGĂTORILOR
Și probabil că acest ultim detaliu are un anumit rol disuasiv în proiecția Ministerului rus al Apărării, atunci când evaluează posibile operațiuni militare viitoare, din sudul Ucrainei spre granița de est a NATO.
Până la urmă, în ipoteza unei confruntări nedorite viitoare, în arealul menționat, contează ce afirma generalul Mark Alexander Milley, al 20-lea și actualul președinte, din anul 2019, al Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, de la Pentagon:
"Lupta nu este pentru cei slabi de inimă, nu este pentru cei cu genunchi slabi, nu este pentru cei care nu sunt rezistenți din punct de vedere psihologic și împietriți de brutalitate."
Dar speranța de mai bine este a celor animați de generozitate, de mentalitatea de învinge, în primul rând, propriile prejudecăți, inclusiv între Prut și Nistru.
