În sentința din 24 aprilie 2019, atacată deja cu recurs de Anghel, magistrații au constatat că acesta a fost ofițer al fostei Securități, având gradul de locotenent.
Anterior, el lucrase ca muncitor-tâmplar la Întreprinderea de Construcții Montaj Teleorman, iar în anul 1988 a absolvit Școala Militara de Ofițeri Activi din Ministerul de Interne, arma „INFORMAȚII", specializarea Contrainformații militare, fiind repartizat, începând cu data de 1 septembrie 1988, la U.M. Turnu Măgurele.
Evenimentele de mai sus sunt ocultate în CV-ul politicianului. Astfel, pe site-ul Primăriei, la ”Activitate profesională” se scrie doar că a fost ”Șef Serviciu Organizare Misiuni – U.M. 0723 Alexandria, Teleorman. Comandant de subunitate pază obiective și ordine publică”, funcții ocupate după 1989.
Două victime
CNSAS a descoperit că, în calitate de lucrător al Securității, Anghel a încălcat drepturile omului în două cazuri de militari:
B.M. - supravegheat informativ în urma semnalării că „/.../ are manifestări de nemulțumire datorită nerezolvării unor probleme personale, dar că generalizează aceste nemulțumiri făcând afirmații cu conținut denigrator la adresa condițiilor social-politice și economice din țara noastră, fiind semnalat cu comentarii negative la adresa conducerii superioare de partid și de stat.”;
D.I. - supravegheat informativ motivat de faptul că „/.../, în discuțiile purtate cu doi cetățeni din (...) a exprimat totala nemulțumire legată de faptul că a plătit 2.000 lei energia electrică, a adus unele injurii grosolane la adresa organului puterii de stat ce elaborează legile”.
„Să stabilească dacă elogiază modul de viață capitalist”
În una dintre cele două situații, Anghel a dispus:
„- i se vor identifica relațiile pe care le are în unitate și în afara ei, caracterul și natura acestora, eventualele persoane care l-au influențat negativ;
- dacă are manifestări de elogiere a modului de viață capitalist, față de cine și în ce împrejurări;
- se vor documenta manifestările negative ale obiectivului și se va lua o măsură preventivă împotriva sa. (....)
- dirijarea și instruirea informatorului V. să pătrundă în intimitatea obiectivului pentru a stabili activitatea pe care o are la locul de muncă, concepțiile sale politice, ce probleme abordează în discuții și să-l influențeze pozitiv, precum și a informatorului T. să stabilească dacă cel în cauză elogiază modul de viață capitalist, care sunt relațiile pe care le are în unitate și în afara ei, trăsături negative de caracter;
- interceptarea corespondenței;
- verificarea persoanelor semnalate în cercul de relații ale obiectivului;
- persoanele identificate că au cunoștință de comentariile pe care le face obiectivul sau de eventualele intenții negative ale acestuia, vor fi audiate și li se vor lua declarații scrise;
- investigații la domiciliu în scopul stabilirii modului cum este cunoscut și a comportamentului obiectivului în familie și societate, precum și la locul de naștere al obiectivului, domiciliul părinților, în scopul de a stabili modul cum aceștia sunt cunoscuți precum și pentru a stabili dacă familia obiectivului e cunoscută cu probleme operative.
- Dirijarea și instruirea surselor din legătura personală D., M., Facheti și C.V. în vederea clarificării semnalării că face «afirmații necorespunzătoare la adresa condițiilor social-po litice din țara noastră»”.
Pe 21 ianuarie 1989, Anghel a închis acest dosar pe motiv că ”cele semnalate informativ despre el (titularul B.M.) sunt exagerate și că nemulțumirile semnalate s-au datorat unor probleme și greutăți materiale întâmpinate de cel în cauză”. În opinia instanței, acest document ”dovedește prin conținut o dată în plus participarea pârâtului la instrumentarea acestui dosar exclusiv din motive politice.”
„Dacă audiază emisiunile posturilor de radio străine reacționare”
Al doilea caz a fost verificat începând cu aprilie 1989 în baza următorului plan de măsuri:
”- stabilirea cauzelor și persoanelor din anturajul cadrului militar care l-au influențat negativ și prevenirea atragerii obiectivului la activități ostile;
- stabilirea concepțiilor sale social-politice prezente;
- prevenirea influențării negative a celorlalte cadre din unitate față de care obiectivul ar putea face astfel de aprecieri și comentarii negative privind realitățile social-politice din tara noastră.
- dirijarea și instruirea sursei Facheti, la locul de muncă al titularului dosarului, pentru a stabili cercul de cadre cu care vine în contact, eventuale persoane care ar fi putut să îl influențeze negativ, dacă audiază emisiunile posturilor de radio străine reacționare și colportează știrile transmise de acestea și comentariile pe care le face privind situația social-politică și economică a țării noastre, precum și a sursei Vy lk y în vederea clarificării dacă numitul D.I. sau membrii familiei sale întrețin legături și relații cu cetățeni străini sau cu persoane cu rude și relații în străinătate, preocupările și profilul moral al acestuia, care sunt persoanele din anturajul obiectivului în afara unității, cum sunt cunoscute acestea, conținutul și esența discuțiilor pe care le poartă acestea în mediul de relații, la domiciliu;
- folosirea mijloacelor T.O. de tip de tip. I.C.T. (interceptarea convorbirilor telefonice) pentru o perioadă de 30 zile, precum și a sursei S (interceptare corespondență), pentru identificarea legăturilor și pentru a stabili dacă obiectivul are manifestări și comentarii negative;
- audierea persoanelor care vor fi semnalate că au cunoștință despre comentariile acestuia, cărora li se vor lua declarații scrise;
- verificarea persoanelor semnalate în anturajul obiectivului și a membrilor familiei sale, în scopul stabilirii unor eventuale aspecte de interes operativ.”
Și acest dosar a fost clasat de Anghel, în octombrie 1989.
Judecător: „Urmăririle informative aveau caracter politic”
În final, completul de judecată a stabilit că în calitatea menționată, de ofițer, Anghel a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului: „urmăririle informative la care a participat pârâtul aveau caracter politic, întrucât vizau manifestări și atitudini potrivnice regimului comunist ale persoanelor urmărite și verificate, fiind lipsit de importanță dacă informațiile obținute duceau la concluzia că persoana respectivă avea sau nu avea astfel de atitudini, încălcarea dreptului la viața privată realizându-se prin simplul fapt că se obțineau ori se prelucrau informații legate de viața personală și familială, sau de convingerile unei persoane. (...) pârâtul a prelucrat informații legate de viața personală și familială a cetățenilor urmăriți, ceea ce implică încălcarea dreptului la viața privată, indiferent de faptul că, urmare a actelor de urmărire informativă (interceptarea corespondenței sau a convorbirilor telefonice), se ajungea la concluzia că respectiva persoană avea convingeri potrivnice ori favorabile regimului totalitar și independent de faptul că persoana urmărită a fost sancționată în vreun fel sau condamnată pentru o infracțiune împotriva securității statului. Din acest motiv, faptul că pârâtul a închis mapele de verificări privind persoanele B.M. și D.I. nu poate conduce la concluzia că acesta nu a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale acestor persoane”.
Anghel: „Nu rezultă că a avut loc o acțiune de urmărire”
În apărarea sa, Anghel a precizat că „Încă din prima clipă a Revoluției Române din 1989 a fost de partea acesteia alături de comanda fostei unități militare a M.I. și a participat în zilele respective la misiuni de paza pe raza mun. Turnu Măgurele.”
El a adăugat că ”În perioada în care a activat ca ofițer de contrainformații militare, niciun cadru militar sau orice alta persoana nu au avut de suferit din cauza activității acestuia, nicio persoană nu a fost sancționată sau condamnată”, dosarele se mai sus fiind făcute „de ochii” superiorilor din București, care cereau tuturor lucrătorilor să-i informeze în legătură cu aspecte de genul celor menționate în sesizarea CNSAS.
„Din niciun document aflat la dosar nu rezultă că a avut loc o acțiune de urmărire, consecință a unor activități potrivnice regimului comunist care să fi îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”, a susținut Anghel.
Decizia finală în dosarul intentat de CNSAS va fi dată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
L-a amenințat că poate deveni carne de mici
Același personaj a ajuns în centrul atenției în vara anului trecut, după ce un român venit din Suedia a condus o mașină cu un număr de înmatriculare jignitor la adresa PSD. Supărat, Anghel a scris pe contul său de Facebook că ”Frustratul ăla cu mașina din Suedia cu nr. ….PSD, întâi să-i dea mă-sii ..ue că i-am crescut salariul sau pensia și mai ales să aibă grijă că chinezii nu fac mici numai din câini.”
Ulterior, pesedistul din Teleorman a șters mesajul.
