Prisecaru, însă, este colaboratoare a Securității. Decizia în primă instanței a fost dată în noiembrie 2019. Conform acestei decizii, "Așa cum rezultă și din cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/184/28.01.2019, doamna Prisecaru Claudia Florina (...) a întocmit și semnat olograf cu numele real un angajament , datat 16.10.1987, preluând numele conspirativ „B_____” (dosar nr. R xxxxxx, vol.1, f 7).
Pârâta, lăcătuș mecanic la secția confecții metalice din cadrul întreprinderii Județene de Producție Industrială și Prestări Servicii Târgu J__ (IJPIPS) și studentă la secția subingineri a Facultății de Electrotehnică din aceeași localitate, a activat ca informator în perioada 1987-1989 fiind recrutată de I.J. Gorj, Serv. 2, în scopul îmbunătățirii potențialului din cadrul facultății, fiind totodată dirijată p_____ acoperirea informativă la locul de muncă.
Citește și: Claudia Prisecaru, fostă colaboratoare a securității, dată afară din Ministerul Finanțelor
Pe parcursul colaborării cu Securitatea, aceasta a întocmit și semnat olograf cu numele conspirativ „ B_____ ” mai multe note informative, prin care a furnizat informații ce denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum:
- ascultarea posturilor interzise - nota informativă datată 16.10.1987 (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 22);
- intenția de a pleca/rămâne ilegal în străinătate - notele informative datate 16.06.1988 (dosar nr. R xxxxxx vol. 2, f. 17), 12.05.1989 (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 7-7v) și 16.09.1988 (dosar nr. R xxxxxx,voi. 2, f 14);
- legături cu cetățeni străini - nota informativă datată 17.02.1989 (dosar nr. R xxxxxx, voi. 2, f. 9);
- apartenența și activitățile unor persoane în cadrul unor culte religioase - nota informativă datată 21.11.1989 (dosar nr. R xxxxxx vol. 2, f. 2).
Analizând informațiile furnizate de către pârâtă apreciază că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice), a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituția României din 1965, art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și a dreptului la libertatea conștiinței și a religiei (art. 30 din Constituția României din 1965 și art. 18 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice)."
Judecătorii au detaliat în ce constau turnătoriile lui Prisecaru, după cum arată motivarea deciziei:
"I. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist . Reținem, astfel, notele olografe furnizate de pârâtă sub numele conspirativ „ B_____ ”, referitoare la:
A) Ascultarea/vizionarea posturilor radio străine :
- nota informativă, datată 16.10.1987, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numitul A.A., și anume: „/.../. Din discuțiile purtate cu studenții din anii III și IV I...I am abordat unele probleme cu privire la mai mulți profesori, printre care și A.A.,/…/ . Am auzit că îi place foarte mult radio-amatoria, comentându-se că ascultă și posturi străine, /.../.” (dosar n r. R xxxxxx, vol. 2, f. 22).
Ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio „Europa Liberă”, constituia un act de sfidare a regimului. După cum se știe, înainte de anul 1989, postul de radio „Europa Liberă” a avut în permanență o poziție anticomunistă, fiind atent monitorizat de organele de Securitate, iar ascultarea emisiunilor acestui post de radio constituia un act de sfidare a regimului.
Este notorie împrejurarea că emisiunile acestui post de radio erau bruiate de autoritățile comuniste datorită faptului că Europa Liberă, încă de la înființare, a reprezentat p_____ români, dacă nu singura, atunci principala sursă obiectivă de informații. P_____ aceste motive regimul comunist încerca să limiteze prin orice mijloace (bruiajul era cel mai cunoscut dintre ele) audierea emisiunilor acestui post.
De altfel, Raportul Comisiei Prezidențiale p_____ Analiza Dictaturii Comuniste a reținut că regimul comunist a contracarat „pe toate căile posturile de radio libere din Occident și în primul rând secția română a postului de radio «Europa Liberă» ”.
Același raport consemnează nenumărate cazuri ale unor cetățeni români care au avut de suferit p_____ „vina” de a fi ascultat acest post. Istoricii care au semnat Raportul citat au consemnat că „nu întâmplător regimul a purtat un război neîntrerupt /.../ mai cu seamă împotriva «Europei Libere». Trei directori ai acestui post au murit în condiții suspecte, probabil iradiați /.../. Spre disperarea politrucilor din țară Radio Europa Liberă a fost într-adevăr ceea ce s-a dorit: ziarul vorbit al românilor de pretutindeni.”
"Europa Liberă” a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând p_____ reinstaurarea în România și în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice și a statului de drept. De asemenea, în materia deconspirării Securității, o parte semnificativă a denunțurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la „colportarea ” știrilor difuzate de post.
B) Intenția unor persoane de a pleca /rămâne ilegal în străinătate :
- nota informativă, datată 16.06.1988, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numitul B.I., și anume: „într-o discuție purtată cu numitul B.I., lăcătuș mecanic în cadrul IJPIPS, Tg. J__ /.../. M-a întrebat dacă aș rămâne în Ungaria, la care tot el a răspuns că nu este bine acolo, deoarece ungurii dau transfugii înapoi. Spunea că mai bine este într-o țară unde ai condiții și unde te-ar putea ajuta cineva. Cunosc faptul că are un prieten în Italia care l-ar putea ajuta. ”, (dosar nr. R xxxxxx vol. 2, f. 17);
- nota informativă, datată 12.05.1989, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numitul C., și anume: „I...I Unul dintre aceștia, căruia nu îi cunosc decât numele mic, C., și lucrează la IJGCL, secția reparații lifturi, a afirmat către sursă că avea intenția de a trece în RFG pe la Poarta Brandenburg sau pe la renumitul tren german, , locuri pe unde a mers, dar nu a reușit să facă acest lucru. /…/ (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 7-7v);
- nota informativă, datată 16.09.1988, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numitul V.V., și anume: „/.../ în ziua de 13.09.1988 am purtat o discuție cu sus- numitul, care mi-a relatat că este în bune relații cu numitul I. din Austria (plecat ilegal cu aproximativ 2 ani în urmă) cu care vorbește periodic la telefon. /.../. Din discuție a mai rezultat că ar pleca și el , în schimb nu vrea soția lui, dar cu toate acestea a afirmat că dacă ar pleca ar reuși în doi ani de zile să își aducă familia. /.../.” (dosar nr. R xxxxxx,vol. 2, f 14).
Intenția unei persoane de a părăsi tara era o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului, iar cei ce luau o astfel de hotărâre erau priviți ca niște trădători de patrie. Persoanele care, prin diferite metode, reușeau să-și îndeplinească visul de a rămâne în străinătate erau denumiți batjocoritor „fugiți’, iar bunurile rămase în țară le erau confiscate.
Cei ale căror intenții de plecare definitivă din țară erau descoperite și zădărnicite sau prin alte mijloace - erau denumiți „suspecți de evaziune” și persecutați de organele represive ale regimului.
Aceste din urmă persoane nu mai puteau spera că li se va elibera vreodată pașaport, nici măcar p_____ o călătorie într-o țară socialistă. în plus, evoluția profesională a acestor persoane avea de suferit, îngrădindu-li-se accesul la anumite funcții și profesii.
Cât privește faptul că o parte dintre persoanele care doreau să emigreze alegeau - în situații limită (imposibilitatea părăsirii legale a țării), cu riscul vieții- calea forțării frontierei, precizăm că alegerea acestei soluții nu făcea din aceste persoane niște infractori de drept comun, întrucât, spre deosebire de situația din prezent, trecerea frauduloasă a frontierei nu era motivată de sustragerea de la executarea unor pedepse sau de activități de contrabandă, de trafic de ființe umane sau de trafic de narcotice, ci de interese legitime recunoscute oricărei ființe umane: prosperitatea, realizarea personală și libertatea.
Dreptul oricărei persoane de a părăsi orice țară, inclusiv cea de origine era stipulat de pactele internaționale la care România era parte, dar era încălcat sistematic de statul comunist. Gesturile acestor persoane nu erau atitudini antisociale, ci atitudini potrivnice regimului care încalcă dreptul cetățenilor români de a se stabili pe teritoriul altui stat.
Este adevărat că trecerea frauduloasă a frontierei era pedepsită penal. La fel de adevărat este că legea penală a epocii pedepsea uneltirea împotriva ordinii sociale sau propaganda împotriva orânduirii socialiste. Prin urmare orice atitudine îndreptată împotriva regimului putea fi pedepsită penal.
Cu toate acestea denunțarea sau urmărirea informativă a unor persoane acuzate de săvârșirea uneia dintre aceste infracțiuni duce, potrivit OUG nr. 24/2008, la reținerea calității de colaborator al Securității, sau, după caz, de lucrător al Securității.
De altfel, practica înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții de Apel București a arătat că intenția de forțare a frontierei, înainte de 1990 reprezenta un act de împotrivire față de regimul comunist. Este deosebit de relevantă, în acest sens, Decizia nr. 14 din 13.01.2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, Completul de 9 Judecători, prin care se arată că „potrivit politicii penale a statului instaurat după 6 martie 1945 și corespunzător modificării conținutului valorilor ocrotite, coroborat cu îngrădirile aduse drepturilor și libertăților fundamentale și sub aspectul libertății de circulație, fapta de trecere frauduloasă a frontierei a fost apreciată ca infracțiune având caracter politic, așa încât instrumentarea acesteia se efectua de către organele securității statului, iar competența de judecată a fost atribuită instanțelor militare”.
Astfel, pe baza informațiilor furnizate de către pârâtă, ofițerii din cadrul fostei Securității au dispus următoarele:
■ Nota ofițerului: J...I Măsuri: Va fi luat în atenție.” însemnare marginală, 01.07.1988, I.. .I: „Organizați lucrarea sa în MV p_____ a preveni evaziunea din țară” însemnare marginală, I..J: „Stabiliți cine este acel prieten din Italia, în ce condiții l-a cunoscut și în ce relații se află cu el.” (dosar nr. R xxxxxx vol. 2, f. 17);
■ Nota ofițerului: I...I „Sarcini: întrucât s-a împrietenit cu numitul C. de la IJGCL, a fost instruită să-l abordeze în continuare p_____ a-i cunoaște intențiile de viitor. Aspectul legat de respectivul va fi sesizat mr. G.V.. Nota în copie- pașapoarte.” însemnare marginală: „Lt. P., luați legătura cu pașapoartele și consultați lista cu cei care au fost în excursie, să-i aflați numele și prenumele. Până vine G., să-l și căutați în evidențe.”, (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 7v).
■ Nota ofițerului: „V. a mai fost semnalat cu astfel de relații I...I Măsuri: Va fi luat în atenție.” însemnare marginală, /.../: „ V.V. este ruda lui /., fugit din R.S.R. I...I Din câte rezultă din informațiile pe care le deținem, rezultă suspiciuni de evaziune. Să fie luat în atenție.” (dosar nr. R xxxxx 7,vol. 2, f 14-14v).
C) Legături cu cetățeni străini :
- nota informativă, datată 17.02.1989, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numitul B.I., și anume: „/.../ după ce a fost chemat la organele de stat, a început să comenteze aducând injurii acestora, afirmând că nu o să le spună niciodată relația cu italianul C.G.P. (sursa cunoaște că străinul a vrut sau vrea să se căsătorească cu verișoara sa din București), /.../"(dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 9);
Este de notorietate faptul că statul comunist încerca să limiteze relațiile neoficiale dintre cetățenii români si cei străini întrucât, prin astfel de contacte, cetățenii români puteau veni în contact cu ideile care circulau în lumea liberă și care nu erau foarte bine cunoscute în țară, iar cetățenii străini puteau cunoaște adevărata situație cu privire la condițiile de viață din România ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi în țară, situații care, evident, difereau profund față de cele prezentate de propaganda oficială a regimului.
De asemenea, este cunoscut faptul că orice persoană care își manifesta nemulțumirea față de condițiile de trai din țară __________________________ de Securitate. De altfel, pe baza informațiilor furnizate cu solicitudine de către pârâtă, ofițerii din cadrul Securității au dispus următoarele:
■ Nota ofițerului: „B.I. a fost lucrat în cadrul M.V., suspect de evaziune. /.../ Măsuri: Va fi în atenția dosarului de obiectiv.” (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 9v).
D) Apartenența și activitățile unor persoane în cadrul unor culte religioase:
- nota informativă, datată 21.11.1989, prin care pârâta informa Securitatea în legătură cu numiții T.V. și L.V., și anume: „/.../ Ambii lucrează în cadrul secției <grivița>IJPIPS Gorj, iar </grivița>din discuțiile cu colegii de muncă am înțeles că fac parte din cultul <creștini după="" evanghelie="">. </creștini>Vă informez că aceștia încearcă să atragă în cultul lor mai mulți aderenți, printre care pe numitul T.A., înmânându-i o carte cu conținut religios p_____ a-l convinge de erudiția lor ; însă acesta din urmă a (renunțat) refuzat. De asemenea, sus-numitul T.V. povestește colegilor de muncă despre întrunirile lor, citindu-le paragrafe din Biblie.” (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 2 ).
Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat, în jurisprudența sa în această materie, că informațiile referitoare la apartenența unei persoane la o grupare religioasă, în condițiile în care „ideologia regimului comunist era incompatibilă cu noțiunea de religie” (Decizia nr. 1477/11.03.2011), reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, iar denunțarea acestei apartenențe îndreptățește reținerea calității de colaborator al Securității. în acest sens, facem referire și la Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 324/21.01.2011.
De asemenea, în cons iderentele Sentinței Civile nr. 1641/13.04.2010, rămasă irevocabilă prin Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 324/21.01.2011, judecătorul a menționat următoarele: „/.../ simpla furnizare a unor informații privind activitatea religioasă a cultului „Martorii lui Iehova” se încadrează la disp. art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 fiind vorba de o informație privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Este de notorietate atitudinea ostilă a autorităților comuniste față de cultul „Martorii lui lehova” și în aceste condiții simpla apartenență la respectivul cult era interpretată ca o atitudine de sfidare a regimului totalitar”.
Astfel, considerăm că denunțarea apartenenței la grupări religioase neagreate de regimul comunist nu poate fi calificată altfel decât ca denunțarea unei atitudini potrivnice regimului comunist .
Este cunoscut faptul că regimul comunist încerca să descurajeze și să limiteze prin toate mijloacele practicarea religiei. Principalele victime ale acestei politici erau cultele minoritare (neagreate de regim), chiar și cele care se bucurau de o recunoaștere oficială. Aceste culte nu își puteau promova nestingherit mesajele.
Persoanele care, înainte de 1990, aderau la grupări religioase neagreate de regimul comunist își asumau riscuri importante. Pe lângă permanenta supraveghere din partea autorităților represive și dincolo de piedicile puse în calea practicării religiei, aderenților acestor grupări le era îngrădit accesul la anumite funcții sau nu li se permitea exercitarea anumitor profesii. Persoanele despre care autoritățile aflau (sau în legătură cu care existau indicii) că fac parte din aceste grupări erau marginalizate în societate.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele:
■ Nota ofițerului: „T.V. și L.V. sunt în atenție la dosarul de obiectiv l...l. Măsuri: Copia notei la dosarul de obiectiv.” (dosar nr. R xxxxxx, vol. 2, f. 2v).
În legătură cu această primă condiție, observăm că interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b), duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al securității, persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice.
Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunțurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunțat, și, pe de altă parte, să excludă și denunțurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică.
În consecință, dacă denunțarea unei conduite era potențial nocivă p_____ cel denunțat și, în plus, un astfel de denunț nu și-armai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în fața denunțării unei conduite potrivnice regimului comunist
O interpretare contrară, restrictivă, care ar înțelege prin „atitudini potrivnice regi mului” doar manifestarea explicită a dorinței persoanei denunțate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput p_____ că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunțat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale.
P_____ argumentele expuse, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată."
