Cum poate fi jucată cartea referendumului pe Justiție. Ce mutări are Iohannis

DE Ramona Ursu | Actualizat: 20.03.2019 - 14:54
Ioan stanomir, specialist în Drept Constituțional. FOTO: Inquam Photos

Ioan Stanomir, profesor de Drept constituțional, a explicat, pentru Newsweek România, care ar putea fi efectele organizării, acum, a unui referendum privind justiția, precum și care sunt consecințele amânării de către președintele Iohannis a consultării publice.

SHARE

Comentariul profesorului Ioan Stanomir vine după anunțul de marți al președintelui Klaus Iohannis potrivit căruia este „aproape hotărât” să convoace referendumul în data de 26 mai, odată cu alegerile eurparlamentare.

Reamintim că acest subiect a fost lansat inițial de șeful statului în ianuarie 2017, într-o perioadă în care PSD și ALDE dăduseră deja semnalul că vor începe un atac asupra legislației penale și a legilor justiției, ceea ce s-a și produs în următorii doi ani.

În 24 ianuarie 2017, Klaus Iohannis le-a trimis o scrisoare celor doi șefi ai Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, în care le transmitea că „intenționez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.”

În 13 februarie 2017, la scurt timp după OUG 13 și după protestele masive ale românilor, Parlamentul a votat în unanimitate să-și dea avizul pentru organizarea referendumului propus de șeful statului.

CITEȘTE ȘI: Iohannis, „aproape hotărât” să convoace referendumul pentru Justiție

De atunci, Klaus Iohannis a mai readus acest subiect pe agenda publică de câteva ori, însă referendumul a rămas doar un subiect la nivel de discuție. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, coaliția PSD-ALDE-UDMR a modificat drastic legislația penală și legile justiției, fapt care a dus la acțiuni civice fără precedent, la reacții dure ale magistraților, precum și la slăbirea relațiilor cu partenerii noștri externi.  

„Referendumul poate trimite un mesaj politic, pe care majoritatea parlamentară îl va ignora”  

Conform profesorului Ioan Stanomir, „din punctul de vedere al Constituției, referendumul pe care președintele îl convoacă are strict un caracter consultativ. Pentru a înțelege semnificația acestei formulări, trebuie să ne reamintim de faptul că, în trecut, a fost organizat un referendum similar pe tema reducerii numărului de parlamentari și a monocameralismului, referendum care a fost ignorat de Parlament. Ca atare, din perspectivă juridică, la capătul unui proces de mutilare a legislației procesual-penale și penale, acest referendum poate trimite un mesaj politic. Mesaj politic pe care actuala majoritate (PSD-ALDE-UDMR), sunt convins, îl va ignora.”

Conform Legii referendumului, consultarea populației pe o problemă de interes național, cum ar fi problema justiției, este decisă, prin decret, de președinte, iar organizarea efectivă a votului revine în sarcina Guvernului. De altfel, președintele are dreptul constituțional de a organiza un referendum, consultând populația pe o anumită temă de inteers național.

Cum va trebui să fie întrebarea de pe buletinele de vot

Pe de altă parte, tot Legea referendumului mai arată că, la o astfel de consultare, „cetățenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate.”

Referitor la întrebarea care ar putea fi pusă la referendumul pe Juustiție, Ioan Stanomir mai arată:

„Problema fundamentală a unui asemenea referendum este că trebuie să cuprindă o întrebare susceptibilă de a primi un răspuns tranșant. Este răspunderea președintelui să o formuleze, iar de formularea acestei întrebări depinde eventuala mobilizare a cetățenilor la referendum. Acest referendum este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, el poate fi o ocazie de a solidariza pe cetățeni în jurul unor valori, pe de altă parte, el poate fi ocazia care dovedește demobilizarea societății. Trebuie să fim conștienți de faptul că o asemenea alegere este una cu consecințe importante, iar tergiversarea președintelui, în ultimii ani, de a convoca un asemenea referendum s-ar putea să aibă drept consecință utilitatea lui mai degrabă scăzută.”

„Președintele are o răspundere pentru întârzierea acestei proceduri”

Ioan Stanomir mai este de părere că „actuala majoritate politică va reacționa, încercând să decupleze cele două scrutine - scrutinul referendar și scrutinul europarlamentar. S-a evocat deja cazul trecutului referendum, atunci când s-au organizat secții separate pentru cele două consultări. Crisitian Preda, într-o postare pe Facebook, amintea că în trecut s-au organizat secții separate pentru cele două consultări și este foarte posibil ca majoritatea PSD-ALDE să îndemne cetățenii la boicotarea acestei consultări.

Problema fundamentală este că președintele dorește să crească interesul cetățenilor față de europarlamentare și, în același timp, să crească interesul cetățenilor pentru o cauză esențială a societății noastre, dar mă tem că președintele poartă o răspundere deosebit de importantă pentru modul în care PSD-ALDE au reușit, în acești ani, să-și îndeplinească toate obiectivele politice.

Ca să putem folosi rezultatele pozitive ale unui astfel de referendum, politic sau pentru a arăta și în exterior care este poziția cetățenilor români față de justiție, presupune, în primul rând, validarea referendumului, atingerea cvorumului. Cert este, ca să repet, președintele are o răspundere pentru întârzierea acestei proceduri și pentru modul în care actuala majoritate a putut să-și impună agenda în anii săi de mandat.”    

CITEȘTE ȘI: Judecătorul Mateescu, membru CSM, despre referendum: Aș vrea să cunosc exact „ce vrea poporul"

30% prezență la vot, pentru validare

Conform legii, „referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, iar „rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.”

În 2009, românii au fost consultați în privința reducerii numărului de parlamentari și trecerea la Parlament unicameral, cu cel mult 300 de deputați. Deși referendumul a fost validat, iar alegătorii au fost de accord cu aceste modificări, nici la zece ani după rezultatele acestei consultări publice nu au fost puse în aplicare de Parlament. După alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, numărul senatorilor și al deputaților a ajuns la 465.  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.