„Adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România”, anunţă Comisia Europeană.
Pentru remedierea situaţiei, Executivul UE recomandă României „să suspende imediat aplicarea legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă" aferente. De asemenea, Bucureştiul este îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO).
„În ultimele 12 luni, România a luat anumite măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană în ianuarie 2017. Cu toate acestea, raportul de evaluare din ianuarie 2017 a fost permanent condiţionat de evitarea măsurilor negative care pot genera dubii asupra progreselor înregistrate în ultimii zece ani. Intrarea în vigoare a legilor justiţiei, presiunile asupra independenţei justiţiei în general, în special asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), şi alte măsuri care subminează combaterea corupţiei au generat regrese ori semne de întrebare privind ireversibilitatea progreselor (...)", se arată în raportul elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Drept rezultat, cele 12 recomandări formulate în raportul din 2017 nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Comisia susține că este necesar ca principalele instituţii din România să demonstreze un angajament clar în favoarea independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei, acestea fiind elemente-cheie indispensabile.
Citește și Timmermans: raportul MCV nu are rolul de a pedepsi, ci de a ajuta
Tot aceasta sugerează că este necesară restabilirea garanţiilor şi sistemului de control şi echilibru la nivel naţional, pentru a acţiona când există riscul regreselor.
Cele opt recomandări suplimentare pentru România:
Legile justiției
- Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
- Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).
Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar
- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
- Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
- Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
Codul penal și Codul de procedură penală
- Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
- Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția
Citește și Curtea Constituțională: Codul Penal este parțial neconstituțional
Bulgaria ar putea scăpa de MCV în 2019
Comisia Europeană a anunțat marți că se așteaptă ca MCV să fie ridicat pentru Bulgaria în 2019, până la finalul mandatului comisiei, dacă Sofia va continua ”tendința pozitivă”, arată un comunicat al Bruxelles-ului. În ceea ce privește România, concluzia Comisiei e mult mai dură și nu spune nimic despre perspectiva ridicării MCV.
Este pentru prima oară când una dintre singurele două țări aflate sub Mecanismul de Verificare și Cooperare (MCV) primește o perspectivă clară pentru ridicarea mecanismului instituit la momentul intrării în UE. Dacă până în 2016 România avea un avantaj clar în fața Bulgariei, odată cu venirea la putere a guvernelor lui Liviu Dragnea au apărut criticile dure al Comisiei Europene.
Ce este MCV
MCV este mecanismul de cooperare şi de verificare prin care Comisia Europeană evaluează şi sprijină evoluţia Bulgariei şi României în direcţia eficientizării sistemului administrativ şi judiciar.
Comisia realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate, primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conţin evaluarea situaţiei de către Comisie şi recomandările pe care aceasta le adresează autorităţilor bulgare şi române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV.
Citește și Modificările nocive din Codul penal, operate de PSD-ALDE, au trecut de CCR
Conform site-ului executivului comunitar, criteriile de referinţă pentru România se referă la eficacitatea şi transparenţa sistemului judiciar, la anumite instituţii-cheie în domenii precum integritatea şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi la prevenirea corupţiei.
