Newsweek România are ordonanța pe justiție. Care sunt cele mai importante modificări. DOCUMENTE

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 15.10.2018 - 16:17

Newsweek România a intrat în posesia variantei finale a ordonanței de urgență pentru modificarea legilor justiției, pe care guvernul a adoptat-o în ședința de luni.

SHARE

Premierul Viorica Dăncilă a adoptat Ordonanța de Urgență prin care se modifică cele trei legi ale justiției. Propunerile de modificare au fost făcute de ministrul Tudorel Toader. 

După adoptarea OUG, Tudorel Toader a declarat că nu a mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia proiectul legislativ. „Nu am mers nici pentru a solicita şi a lua aprobare pentru aceste soluţii, nici pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”, a declarat ministrul Justiției. 

Ce se modifică în statutul judecătorilor

Ministrul Tudorel Toader a propus modificarea și completarea articolelor 44 și 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Conform noilor reglementări aduse la articolul 44, magistrații care doresc să fie numiți în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: „să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduit morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către secția pentru procurori a CSM”. 

La articolul 54 s-a modificat vechimea minimă pentru cei care vor să ocupe funcțiile de șefi și adjuncți la Parchetul General, DNA și DIICOT. Conform OUG, vechimea minimă a crescut de la 10 la 15 ani în funcția de judecător sau procuror. Aceștia pot fi numiți pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. 

Vechimea pentru procurorii DIICOT și DNA

Una dintre principalele schimbări prevede că procurorii de la DNA și DIICOT trebuie să aibă o vechime în magistratură de minim 10 ani. Această decizie ar putea să o afecteze pe procurorul Alexandra Carmen Lăncrăjan, cea care coordonează ancheta în dosarul Dragnea - Tel Drum, pentru că are doar opt ani experiență. 

Astfel, conform modificărilor aduse legii 304/2004 privind organizarea judiciară, procurorii care vor să lucreze în cadrul DNA și DIICOT trebuie să îndeplinească cumulative mai multe condiții, printre care și vechimea minimă de 10 ani în magistratură. În aceeași situație ca procrorul Lăncrăjan se află și procurorul Jean Uncheșelu, care și-a început cariera în 2009. 

„Prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la modificarea și completarea Legii 304/2004 și a Legii 317/2004, intră în vigoare la data publicării ordonanței de urgență în Monitorul Oficial al României”, se menționează în ordonanță. 

Pensionarea anticipată din 2020

Magistrații nu se vor mai putea pensiona anticipat până la finalul anului 2019. Ministrul Toader a menționat că: „Comisia de la Veneţia ar spune că ar fi o problemă dacă magistraţii s-ar pensiona la 20 de ani de muncă efectivă, am înţeles că ar fi vorba de 2.100. Asta nu înseamnă că toţi s-ar pensiona în aceeaşi zi. Propunerea a venit de la CSM, CCR a validat, Comisia a spus că este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal. Atunci, pentru a ţine echilibrul, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneţia, am decis amânarea pânî la finalul lui 2019, să vedem câţi se pensionează, câţi intră în sistem şi la finalul anului viitor se va decide”.

Complet de apel format din trei judecători

Ordonanta mai  prevede că judecarea apelurilor de completuri formate din trei judecători va începe în cazul proceselor care vor fi înregistrate de la 1 ianuarie 2020.
 „Se prevede ca pe viitor apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat în scris Ministerului Justiției cerând să amânăm intrarea în vigoare a acestei dispoziții, pentru că n-au cum să constituie completuri din trei în condițiile în care deja au deficit de judecători”, a spus ministrul Tudorel Toader. 



___________________________________________________________________________________

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a explicat care sunt, în viziunea sa, principalele modificări. „În primul rând, se mărește vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general, prim-adjunctul și adjunctul, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT. Vechimea de 8 ani se mărește la 15 ani. În al doilea, rând interviurile de la MJ ne recomandă Comisia să dăm dovadă de mai multă transparență. În OUG am preluat modelul de la CSM și pe viitor respectivele interviuri vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine atunci sau la o dată ulterioară. Detașările de procurori, inclusiv în funcții de conducere, se realizează de secția pentru procurori din CSM când e vorba de parchete. Când este vorba de funcții la Parchetul de pe lângă înalta Curte, la DNA și DIICOT, detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României. Se vorbește de separarea carierelor. Prin urmare, această competența va reveni doar secției pentru procurori de la CSM. Atât la DIICOT cât și la DNA crește vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani. Pe viitor va fi necesară o experiență în profesie de 10 ani”, a susținut Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a precizat că, potrivit noilor modificări, poate sesiza Inspecția Judiciară în cazul procurorilor. „Cercetarea disciplinară se va face de către Inspecție. De ce am considerat necesară această soluție? Unu, prin raportare la art din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activiatea sub autoritatea ministrului justiției Ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic. Apoi, avem decizia CCR care clarifică raportul dintre ministrul justiției și procuror, dintre ministrul justiției și președintele republicii în procedura de numire. Am un an și jumătate de când sunt ministru și n-am utilizat niciodată acest instrument”, a menționat demnitarul.

_________________________________________________


Cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar aceste modificări au fost validate de Curtea Constituţională şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie în interesul cetăţenilor. Ceea ce adoptăm astăzi este o armonizare a prevederilor legilor, astfel încât să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică pentru buna desfăşurare a actului de justiţie. Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, iar abuzurile şi imixtiunile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate”, a susținut Viorica Dăncilă.

Proiectul de OUG nu a fost publicat nici de guvern, nici de Ministerul Justiției. 

Citește și Proiectul integral de OUG propus de Toader pentru modificarea legilor Justiției 

Una dintre modificările aduse legilor Justiției prevede că magistrații nu se vor mai putea pensiona anticipat până la data de 31 decembrie 2022. Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, permite pensionarea după numai 20 de ani de activitate.

Citește și Avertisment. Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale

Ministerul Public a transmis duminică seara, înaintea ședinței de guvern de luni dumineață, un punct de vedere dur despre ordonanța de urgență pe justiție pe care se pregătește să o adopte guvernul Dăncilă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -