În acel articol, al publicaţiei de limbă maghiară din Cluj „Atlatszo", se susținea că ministerul nu depune suficiente diligenţe pentru identificarea şi extrădarea celor doi foşti parlamentari UDMR aflaţi în Ungaria, conform Agerpres.
Astfel, Atlaszo afirma că Tribunalul din Budapesta a suspendat - în decembrie 2019 - procedura de preluarea executării pedepsei cu închisoarea a lui Olosz Gergely. Suspendarea ar fi fost propusă de Procuratura Generală din Budapesta, pe motiv că în România sunt în prezent două proceduri deschise de Gergely Olosz, prin care acesta a solicitat casarea sentinţelor prin care a fost condamnat definitiv. Ca urmare a deciziei luate de organele din Budapesta, supravegherea judiciară penală temporară a fostului parlamentar UDMR s-a întrerupt, el fiind în libertate.
Fostul deputat UDMR Marko Attila-Gabor a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP, însă el a fost achitat definitiv de Instanţa supremă în octombrie 2019, după ce instanţa de fond - Curtea de Apel Bucureşti - îi aplicase o condamnare de cinci ani închisoare cu executare. Marko Attila a fugit din România în 2015, fiind dat atunci în urmărire internaţională. În anul 2018, presa a publicat fotografii făcute la Budapesta, în care fostul deputat UDMR apare alături de politicieni maghiari şi români.
Fostul deputat UDMR a mai fost trimis în judecată de DNA în iulie 2016 într-un alt dosar, care se referă la restituiri ilegale la la ANRP, însă dosarul a fost întors de judecători la procurori, iar cauza de află în lucru la DNA. De asemenea, el mai mai fost trimis în judecată în anul 2015 de DNA într-un alt dosar ANRP, care se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Ministerul Justiției a precizat că nici o autoritate judiciară română sau străină nu i-a transmis vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării fostului senator UDMR Olosz Gergely şi a fostului deputat Marko Attila-Gabor.
Marko Attila este dat în urmărire internaţională, în temeiul unui mandat de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2015.
Darea în urmărire internaţională, conform legii, se dispune de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI), la solicitarea instanţei de judecată care a emis mandatul de arestare, în condiţiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, respectiv când persoana cu privire la care s-a dispus măsura privativă de libertate nu este găsită şi există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.
"Singurul instrument juridic aplicabil în relaţia cu Ungaria în această materie este Decizia cadru 2002/584/JAI ('Decizia Cadru') privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. Decizia cadru înlocuieşte, între statele membre UE, instrumentele juridice clasice (tratat de extrădare, tratat de cooperare judiciară bilaterală etc.) aplicabile în materia extrădării. Potrivit Deciziei cadru, spre deosebire de regulile obişnuite în materie de extrădare, s-a eliminat cvasitotal rolul executivului, deci al Ministerului Justiţiei, procedura fiind judiciară şi bazată pe contactul direct între autoritatea emitentă a mandatului european de arestare (instanţa de judecată) şi autoritatea de executare", explică MJ.
Conform ministerului, în cazul în care se confirmă localizarea sau arestarea unei persoane urmărite internaţional pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, instanţa de judecată este informată de către CCPI şi, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege (art. 89 din Legea nr. 302/2004), va emite mandatul european de arestare, în vederea predării.
Instanţa nu are obligaţia legală de a informa Ministerul Justiţiei cu privire la aceste aspecte, legea impunând doar obligaţia unei informări periodice cu privire la situaţia mandatelor europene de arestare transmise. Informarea are doar caracter statistic, fără a menţiona întotdeauna numele persoanelor solicitate. Unele instanţe transmit totuşi, spre informare, copii ale mandatelor europene de arestare pe care le emit - acesta a fost cazul mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel Bucureşti cu privire la Olosz Gergely.
Ministerul Justiţiei mai spune că, spre deosebire de materia extrădării, în care are atribuţii extinse, în materia mandatului european de arestare, atribuţiile sale sunt reduse la acordarea de asistenţă autorităţilor judiciare şi facilitarea comunicării, atunci când contactul direct nu este posibil sau apar dificultăţi.
„Ministerul Justiţiei nu are calitatea şi competenţa legală de a interveni din oficiu în derularea acestor proceduri. Până în prezent, nicio autoritate judiciară română sau străină nu a transmis Ministerului Justiţiei vreo solicitare de facilitare a demersurilor în vederea predării numiţilor Marko Attila sau Olosz Gergely. În concluzie, Ministerul Justiţiei din România nu este restant cu nicio procedură aflată în sarcina sa, nici în cazul acestor proceduri, nici în alte cazuri de extrădare aflate în portofoliul instituţiei", se arată în comunicatul citat.
În decembrie 2018, Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE şi fost senator UDMR, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare într-un dosar de trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus atunci confiscarea de la Olosz Gergely a sumelor de 384.000 de euro şi 400.000 lei şi menţinerea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile ale acestuia până la recuperarea prejudiciului.
Olosz Gergely a fost dat în urmărire internaţională, printr-un mandat european de arestare, fiind depistat şi arestat în luna martie 2019 în Ungaria.
