„În România nu ne permitem să avem o dublare a procurorilor. Chiar dacă pe hârtie sună bine, să faci o secție pentru păduri, nu o văd funcțională și eficientă”, crede el.Schimbul de replici dintre liderii PNL și USR pe tema înființării unui așa numit ”DNA al pădurilor” s-a intensificat, după ce Guvernul a contestat legea la Curtea Constituțională.
Dan Barna acuză Executivul că ”protejează mafia pădurilor”, în timp ce Ludovic Orban spune că USR urmărește să ”vândă un slogan”.
Premierul spune că legea nu are un studiu de impact și va avea efectul pervers de a-i ”scăpa de pedeapsă cel puţin pe toţi cei care au săvârşit infracţiuni silvice, au fost prinşi, li s-au instrumentat dosare de către procurori”.
Acestea sunt, de alfel, argumentele liberalilor și din contestația la CCR, cap de listă fiind lipsa studiului de impact financiar, claritatea și previzibilitatea actului normativ, faptul că intră în coliziune cu activitatea DIICOT, cea care instrumentează dosarele de genul acestora.
La DIICOT se află în lucru circa 2000 de dosare cu infracțiuni silvice, dosare care ar trebui predate noii direcții, așa cum s-a întâmplat și cu dosarele preluate de contestata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar și din partea Guvernului, conform celor de la romania.europalibera.org.
„Sună bine pe hârtie, dar e nefuncțional”
Judecătorul Cristi Danileț precizează că o astfel de secție nu-și are rostul, nu va fi funcțională și eficientă în situația în care va fi înființată.
„Parchete separate pentru păduri, pentru copii, pentru magistrați nu au un temei suficient. Altceva trebuie făcut: să fie procurori specializați. Orice parchet din zona muntoasă trebuie să aibă unul, doi procurori care să se ocupe de zona silvică. Spun asta, pentru că trebuie structură teritorială, orice secție specială, orice parchet trebuie să aibă structuri teritoriale, or, noi, în România nu ne permitem să avem o dublare a procurorilor, nu există resursă umană suficientă. Și atunci chiar dacă pe hârtie sună bine, să faci o secție pentru păduri, nu o văd funcțională și eficientă”.
Judecătorul Vasilică-Cristi Danileț mai spune că exact așa s-a întâmplat și cu Secția specială pentru Infrațiunile din Justiție, care a preluat sute de dosare de la DNA, pe care ulterior le-a închis.
Pe de altă parte, legea nu prevede un termen la care noua Secție ar urma să devină operațională și are o prevedere cel puțin controversată: politiștii judiciari ar urma să fie angajați prin concurs.
Cristi Danileț a explicat că este o mare penurie de polițiști judiciari, procurorii fiind nevoiți să apeleze în continuare la polițiștii din cadrul MAI. ”Procurorul nu acționează singur, este ajutat de poliția judiciară, care nu există la parchete, noi apelăm în continuare, la atâția ani de la așa-numita reformă, la polițiștii din cadrul MAI, polițiilor județene. ”
Argumentele inițiatorilor legii
Proiectul a fost iniţiat de parlamentari USR, PNL, PMP, ALDE şi independenţi și a fost adoptat cu 119 voturi “pentru” şi 11 abţineri.
„Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul penal şi în legislaţia specială din domeniu”, au explicat iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului, potrivit Agerpres.
Potrivit acestora, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic şi a fost condamnată o singură persoană juridică, în 2019, “ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne, asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual”.
