Judecătorii din dosarul Colectiv: un polițist ajuns magistrat, descendenta unei familii de avocați

DE Stelian Negrea | Actualizat: 07.05.2022 - 21:53
Judecătorii din dosarul Colectiv: un polițist ajuns magistrat, descendenta unei familii de avocați / profimedia

La șapte ani de la producerea tragediei în urma căreia au murit 64 de oameni, dosarul Colectiv a primit o nouă amânare înainte de Paște. O decizie finală e așteptată, de aproape un an, dar dosarul s-a remarcat, până acum, prin certurile între magistrați.

SHARE

Decizia stă pe umerii a doi judecători: Adina Pretoria Dumitrache (fostă Buru), 50 ani, și Andrei Viorel Iugan, 35 de ani.

Dumitrache are 21 de ani de experiență ca judecător iar Iugan 8. Ambii au ajuns prin transfer, nu prin concurs la Curtea de Apel București, instanța unde se judecă dosarul Colectiv. 

Avocata devenită magistrat

“Colectiv” este cel mai important dosar pe care l-au judecat cei doi, după ce au fost promovați la importanta instanță bucureșteană.

Înainte, Dumitrache a fost la Curtea de Apel Brașov, iar Iugan, la Judecătoria Sectorului 5.

Dumitrache a absolvit în 1997 Facultatea de Drept din cadrul Facultății Ecologice din București, după care a lucrat trei ani ca avocat iar după un stagiu de 10 luni la Institutul Național al Magistraturii ajunge în 2001 judecător la Judecătoria Târgu Mureș.

Decretul de numire în Justiție i-a fost semnat de Ion Iliescu.

Nu are publicat un CV pe pagina de internet a Curții de Apel București (CAB). Această instituție nu a putut să ne furnizeze un astfel de document.

Dumitrache Adina provine dintr-o familie de oameni care au jurat să respecte legea: tatăl acesteia, Traian Buru, a fost avocat în Argeș din 1976 până la decesul acestuia în 2015. Fratele domniei sale, Buru Mircea Adrian deține un cabinet de avocatură în București. Fosta lui soție, Buru (fostă Puzderică actualmente Ionică) Ioana Alina este tot avocat La fel este și sora judecătoarei din dosarul Colectiv, Buru Elisabeta, tot avocat dar în Piteștiul natal.

La zece ani după ce a intrat în magistratură, Dumitrache Adina câștiga ca judecător la tribunalul Covasna 8100 lei, dublu față de al soțului ei de la vremea respectivă, șef adjunct al penitenciarului Codlea.

Spre deosebire de colegul ei de complet din dosarul Colectiv, a avut de la intrarea în magistratură o situație materială mai bună: terenuri, o casă de 200 metri pătrați și 3 mașini. Plus o datorie la bănci 80.000 de Euro în 2011.

Aparent, 10 ani de magistratură s-au imprimat greu asupra acestei judecătoare care a raportat anul trecut terenuri și clădiri mai puține dar totuși un salariu lunar de 16.000 de lei.

Nici soțul nu mai apare în declarația de avere însă apare un minor care primește alocație de la stat.

Judecătoarea din dosarul Colectiv este o fire combativă. În 2017, a dat în judecată poliția că a primit și o amendă pentru că parcase neregulamentar. 

Susținea că e îndeajuns că i-a fost ridicată mașina unde plătise o contravenție și că nu mai era nevoie să plătească amenda și către Poliție. “Prin plângerea formulată, petenta solicită înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, invocând faptul că a comis contravenţia dintr-o necesitate obiectivă, neavând unde să parcheze în acea zi şi având o cauză urgentă la care trebuia să se prezinte. Petenta arată faptul că maşina a fost ridicată de o firmă de tractări auto şi pentru a o recupera, a fost nevoită să plătească suma de 380 lei. Petenta consideră că este excesivă sancţionarea ei şi de poliţia rutieră, pentru aceeaşi faptă, cu suma de 390 lei deoarece, pe de o parte, maşina ei a fost ridicată de firma de tractări, deci nu a încurcat circulaţia, o străduţă lăturalnică cu trafic extrem de redus, mai mult cei câţiva rezidenţi circulă pe acolo, iar pe de altă parte, dacă s-ar menţine această amendă, ar ajunge ca petenta să plătească 770 lei pentru o singură contravenţie“, se arăta în decizia de respingere a apelului formulat de judecătoarea Dumitrache Adina împotriva poliției.

Amenda a fost dată în București, dar judecătoarea Adina s-a judecat la o instanță din Harghita unde s-a dus să-și susțină cauza.  

Polițistul magistrat

Iugan este un polițist din Bacău ajuns magistrat.

A făcut Facultatea de Drept la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza - unde a terminat și un master, iar apoi doctoratul.

Coordonatorul tezei sale de doctorat, publicată în 201, “Individualizarea judiciară a executării pedepsei. Alternative la pedeapsa închisorii” a fost  generalul în rezervă, Vasile Dobrinoiu, profesor universitar de drept la Facultatea Nicolae Titulescu din București.

Dobrinoiu a fost în 1989 comandant al Școlii de Poliție Băneasa, fiind inculpat după revoluție pentru crime împotriva umanității în Dosarul Mineriadei, alături de Miron Cozma, Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Roman etc

În 2014, Iugan de abia intrase în magistratură. Conducea o mașină de dimensiuni mici, un Ford Ka. Trăia cu o bursă lunară de 1800 lei de la Institutul Național al Magistraturii, instituția care formează viitorii magistrați.

Anul următor vine cu venituri puțin mai mari: 1450 lei pe lună de la INM și 3300 ca judecător la Tribunalul București.

Opt ani mai târziu și situația lui materială se îmbunătățește considerabil: două mașini în proprietate, un SUV și o berlină, în continuare fără apartament dar cu un cont de peste 80.000 de Euro în bancă și altul de peste 20.000 lei și cu un salariu de judecător la Curtea de Apel București de circa 15.000 lei lunar.

Este necăsătorit și are venituri și din drepturi de autor dar și din activitatea didactică de la Universitatea Nicolae Titulescu, unde predă alături de Dobrinoiu, dar și de fostul premier Adrian Năstase.

Iugan apare drept autor secundar într-o serie de cărți juridice unde autori principali sunt magistrați șefi de secție împreună cu care a dat în judecată Ministerul Justiției pentru a-și recupera unele drepturi ale personalului din justiție.

Se descrie ca o  “fire comunicativă și sociabilă, cu o capacitate de adaptare, cu posibilitatea de a rezolva conflicte intervenite, ca având interacţiune din diverse medii interculturale, un spirit de echipă,  o fire optimist și punctuală“.  

Problemele cu procurorii

Procurorul din dosar a cerut, în urmă cu aproape un an, recuzarea lui Dumitrache și Iugan, acuzând faptul că deciziile lor erau doar în favoarea inculpaților. 

A fost dat, pur și simplu, afară din sală de către cei doi judecători.

Tergiversările lor au nemulțumit părțile din dosar care au acuzat, într-o scrisoare deschisă, că amânările repetate vor avea ca rezultat final pedepse mici.

În prima instanță, la Tribunalul Municipiului București, inculpații din dosarul Colectiv au primit pedepse aspre: 8 ani și șase luni de închisoare pentru Cristian Popescu-Piedone, fostul primar al Sectorului 4, câte 11 ani și 8 luni pentru cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, 12 ani și 8 luni pentru Daniela Niță, patroana firmei de artificii care între timp a decedat.

Ei sunt obligați, conform primei instanțe, să plătească 50 de milioane de euro părților vătămate, împreună cu ceilalți inculpați din dosare. Dar nu există încă o decizie definitivă.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul reprezentativ al justiției dominat și acum de Lia Savonea, un judecător extrem de controversat, le-a luat apărarea celor doi judecători.

I-a cerut șefului DNA, în toamna lui 2021, să o dea afară pe procuroarea care a cerut recuzarea celor doi judecători.

O asemenea cerere din partea CSM era nemaiîntâlnită până la acel moment și greu de explicat.

Cele cinci paliere de control ale grupării Savonea

Cei doi magistrați din dosar își datorează poziția actuală din cariera de magistrat exclusiv sistemului extrem de bine pus la punct de cea care încă controlează Justiția, Lia Savonea.

Ultima poziție deținută înainte să ajungă judecător la Curtea de Apel București, Dumitrache Adina a fost cea de judecător la Curtea de Apel Brașov.

Aici sunt dosare mult mai puține și cu impact mai mic. Spre deosebire de cele de la Curtea de Apel București. Salarizarea este similară însă.

Transferul i-a fost aprobat de către Secția pentru judecători a CSM în data de 13.11.2018.

Atunci șefa acestei secții era o apropiată a Liei Savonea, Simona Marcu.

Identic a fost și cazul lui Iugan care a fost adus la Curtea de Apel București, la începutul lui 2019, de la Judecătoria Sectorului 5 unde figura ca detașat la Tribunalul București având grad de Curte de Apel.

Gradul și-l luase prin promovare pe post și nicidecum printr-una efectivă.

După care, în mod aleatoriu, dosarul Colectiv a ajuns, în vara lui 2020, la doi judecători.  

Primul palier este format din două instituții de forță: Inspecția Judiciară, condusă de un apropiat al acesteia, Lucian Netejoru, și defuncta de acum Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), Adina Florea, pe al cărei control după desființare  se duce o luptă oarbă zilele acestea.   Orice judecător se poate trezi cu un dosar disciplinar la cele două instituții. Au fost nenumărate cazuri din care cele mai de notorietate au fost cele ale Laurei Codruța Kovesi, Camelia Bogdan, Cristian Dănileț, Ciprian Ghiță sau Daniela Panioglu. 

Al doilea palier de control este cel în jurul căruia gravitează toate celelalte patru. E format din Secția de Judecători a CSM unde Savonea deține încă o majoritate de control de 5 la 4. Aici ajung pentru avizare dosarele făcute de IJ și SIIJ. Tot aici se fac numirile pentru șefia tuturor instanțelor din țară și aici se aprobă transferurile și detașările.  

Al treilea palier de control este format din șefia ÎCCJ unde ajung să fie judecate definitiv dosarele disciplinare ale judecătorilor alături de cele mai mari dosare de corupție. La șefia ÎCCJ se află Corina Corbu iar la șefia celei mai importante secții, cea penală, Daniel Grădinaru, doi apropiați ai Liei Savonea.  

Al patrulea palier de control este cel al președinților de mari instanțe care sunt numiți tot de Secția pentru judecători a CSM, controlată de Savonea. Cel mai notabil exemplu este cel al Luminița Nuni-Criștiu, adusă din județul Teleorman și propusă personal de Savonea la actualei președinția Curții de Apel București, unde se judecă dosarul Colectiv.  

Al cincilea palier de control este cel mai nevăzut. E reprezentat de mobilitatea profesională pe verticală în cadrul unei instanțe de judecată și mai ales cea pe orizontală între instanțele de judecată.   Teoretic un judecător, după ce intră în sistem, se poate muta de la o instanță de judecată la alta fie printr-un concurs prin promovare efectivă fie printr-unul de promovare pe loc.

Care e diferența?  Primul se face doar pentru o poziția în cadrul unei instanțe de judecată, fiind valabil doar pentru acea instanță: dacă la Tribunalul din Vâlcea se scoate la concurs un post de judecător de tribunal, acesta nu poate merge după aceea să judece la o instanță superioară decât dacă dă un nou concurs pentru o promovare efectivă. Deci merge din concurs în concurs.

Numai că, promovarea efectivă a fost înlocuită cu promovarea pe loc.

Mai exact același judecător de la Tribunalul Vâlcea dă concurs și își ia un grad de judecător de o instanță superioară, de exemplu la Curtea de Apel, dar rămâne la vechea instanță. 

Prin această metodă preferată de gruparea Savonea s-a format o pepinieră la nivel național de sute de judecători care așteaptă un semn, care pot fi mutați oricând printr-o simplă decizie a secției de judecători a CSM. 

Și acum intervin la fel ca în fotbal delegarea, detașarea și în final transferul

Delegarea e dată pe trei luni, detașarea pe maxim 3 ani iar transferul e definitiv.

Prima depinde exclusiv de președinta instanței unde ești delegat, iar celelalte două de secția de judecători a CSM. 

Toate trei, fix în această ordine, sunt intens utilizate de gruparea Savonea, unele chiar cu cei doi judecători din dosarul Colectiv. 

Ambii au fost pentru început în 2018 delegați la Curtea de Apel București după care au primit transferul definitiv la această instanță la începutul lui 2019.

De altfel, din 2016 încoace la Curtea de Apel București, toți judecătorii au fost aduși prin transfer, niciunul prin concurs.      

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.