Mai mult, avocații inculpaților trebuie să aibă certificat ORNISS, care asigură accesul la informațiile clasificate, pentru a putea avea acces la probele împotriva clienților lor și a-i putea apăra. În caz contrar, judecătorul poate desemna un avocat din oficiu, posesor al unui astfel de certificat.

Cele două acte normative și urmează să fie trimise Parlamentului spre adoptare.

Potrivit noului proiect, adoptat de Guvern în ședința din 28 decembrie 2022, ultima din anul trecut, după articolul 139 se introduce un nou articol, art. 139 indice 1, cu următorul cuprins:

„Art. 139 indice 1. Înregistrările obținute din activități specifice culegerii de informații

(1) Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal (…)”

Există voci care acuză faptul că această viitoare dispoziție procedurală introduce de facto SRI-ul printre organele de cercetare penală, aducând „activitățile specifice culegerii de informații” și materializarea acestora printre mijloacele de probă care vor fi permise să fie administrate în instanță.

În februarie 2020, prin decizia nr. 55, CCR a exclus posibilitatea ca înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională (MSN) să mai poate fi utilizate ca mijloace de probă în procesul penal, pe motiv că nu există un mecanism legal de contestare a acestor probe. 

În urma deciziei, Înalta Curte a decis excluderea înregistrărilor SRI din probatorii, iar inculpații au scăpat de condamnare.

Decizia CCR a stârnit îngrijorarea partenerilor strategiei ai României, deoarece anchete cu implicații grave și în care statul român împreună cu partenerii strategici au cheltuit resurse importante au riscat să fie compromise.

Curtea a lăsat totuși deschisă ușa Legiuitorului (Guvern sau Parlament) să reglementeze o astfel de procedură privind contestarea obținerii acestor probe, respectiv de a salva probele excluse ca urmare a deciziei CCR.

Avocați cu certificat ORNISS

Pe de altă parte, la articolul 345 Cod procedură penală, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (1 indice 1) și (1 indice 2) – modificare ce va fi aplicată art. 374 C.p.p.:

„(11) În cazul în care actul de sesizare se întemeiază pe probe ce constituie informații clasificate, judecătorul de cameră preliminară solicită autorității competente, de urgență, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare și, după caz, acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de deținerea autorizației de acces prevăzute de lege. Dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație.”

Practic, apărătorii părților trebuie să fie autorizați pentru a avea acces la probele dosarului, în caz contrar dacă „părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație.”

Citește și: Germania a preluat conducerea forței comune a NATO și avertizează asupra spionajului Rusiei

„(12) După consultarea autorității competente, judecătorul de cameră preliminară, prin încheiere, poate refuza motivat accesul la informațiile clasificate dacă acesta ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securității naționale ori a unui alt interes public important.”

Abuzul și neglijența în serviciu

O altă modificare vizează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. În 2016, Curtea Constituțională a statuat că poate fi încadrată ca faptă de abuz în serviciu doar fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește prevederile unui act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii. Prin act se înțelegea lege,  ordonanță sau ordonanță de urgență a Guvernului. 

Citește și: Partidul Comunist Chinez, în derivă cu „zero-COVID”. Lui Jinping îi trebuie un război să se salveze

Guvernul a modificat „Art. 298 CP - Neglijența în serviciu:

Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.