Astfel, instanța supremă atrage atenția, într-un comunicat de presă, că aceste poziții ale asociațiilor profesionale ale avocaților sunt „adoptate înainte de a se cunoaște considerentele deciziei în discuție, în pofida caracterului definitiv al acesteia și întemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei în cauză”.
Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție mai transmite că „recunoaște și susține dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizații, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătorești, însă invită publicul să facă o simplă trecere în revistă a jurisprudenței sale din ultimii ani, care demonstrează cu prisosință lipsa de părtinire și echilibrul judecătorilor acesteia atât în ceea ce privește natura soluțiilor pronunțate, justificate exclusiv prin prisma probelor existente la dosar, cât și calitatea persoanelor implicate în respectivele proceduri judiciare.
După redactare, hotărârea în cauză va fi disponibilă, în formă anonimizată, prin intermediul
paginii de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât orice cetățean interesat de modul de funcționare a justiției își va putea forma propria apreciere. Discursul public la adresa serviciului public al justiției ar trebui însă să se caracterizeze, dincolo de contextul emoțional, prin rigoare, echilibru și o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate”.
Amintim că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a calificat drept „inacceptabilă” condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu în dosarul „Ferma Băneasa” și a anunțat că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Citește și: UNBR acuză o „represiune penală” în cazul avocatului condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”
Avocatul Robert Roșu a fost condamnat, joi, la cinci ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, alături de omul de afaceri Remus Truică, prințul Paul de România, patronul EVZ, Dan Andronic, și israelienii Benjamin Steinmetz și Tal Silberstein.
Avocatul Robert Roșu a fost acuzat de procurorii anticorupție că a făcut parte din grupul infracțional organizat și că „s-a implicat activ în demersurile de încheiere contracte, transmitere notificări, conform celor convenite cu Remus Truică”, potrivit rechizitoriului DNA prin care a fost trimis în judecată.
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică, se arată în rechizitorul DNA.
„În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.
După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani, conform DNA.
Citește și: Regizorul Tudor Giurgiu își apără prietenul condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”
