”Discrepanţa radicală între cele două hotărâri judecătoreşti privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiţă Roşu (n.r - cea a Curţii de Apel Braşov şi cea a ICCJ) arată slăbiciunile sistemului, cu consecinţe grave asupra credibilităţii justiţiei”, consideră UNBR.
Conform avocaţilor este inacceptabilă o discrepanţă atât de mare între hotărârea de achitare a avocatului Robert-Mihăiţă Roşu la Curtea de Apel Braşov şi condamnarea acestuia la 5 ani închisoare cu executare la ÎCCJ, iar ”aceasta indică o slăbiciune a sistemului, cu consecinţe asupra credibilităţii justiţiei, atât în rândul avocaţilor, cât şi a publicului larg”.
”În condiţiile în care una dintre instanţe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exerciţiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) şi că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpaţii pe care îi reprezenta, este inacceptabil şi depăşeşte puterea de înţelegere cum, în aceeaşi speţă, hotărârea finală este radical diferită”, argumentează UNBR, care anunţă că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua o verificare temeinică privind felul în care au fost administrate probele în cauza respectivă, informează news.ro.
În funcţie de motivarea completă a hotărârii de condamnare, precizează că nu vor ezita să recurgă şi la alte acţiuni de protest pentru apărarea principiilor profesiei şi a garanţiilor dreptului de apărare.
”Având în vedere că acest caz este de natură să creeze temeri grave în rândul avocaţilor privind riscurile răspunderii juridice a avocatului pentru activitatea de consultanţă şi reprezentare, aceste aspecte trebuie clarificate. UNBR reafirmă decizia de a lupta pentru apărarea principiului potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susţinerile şi consultaţiile bazate pe interpretarea legii şi a situaţiei de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate. În absenţa unei atare garanţii, dreptul la apărare este intimidat şi lipsit de orice substanţă prin supunerea avocatului ameninţării cu tragerea la răspundere penală prin asocierea lui cu faptele imputate celui pe care îl reprezintă”, conchide UNBR.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat joi verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.
Citește și:
Definitiv: Truică, 7 ani (închisoare); Dan Andronic, 3 ani (suspendare); Prințul Paul, 3 ani, 4 luni
Încă un condamnat definitiv în dosarul „Ferma Băneasa”, Nela Ignatenko, dată în urmărire
Regizorul Tudor Giurgiu își apără prietenul condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”
