Conform Tribunalului București (așa cum reiese din motivarea hotărârii 369/2019), "Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Civilă la data de 05.04.2018, (...) reclamantul Dragnea Valentin Ștefan în contradictoriu cu pârâta CEC Bank a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună: constatarea caracterului ilicit al faptei pârâtei de a genera fără acordul reclamantului extrasele de cont și de a le furniza unor terțe persoane pentru a fi făcute publice; obligarea pârâtei CEC Bank la plata sumei de 100.000 Euro cu titlu de daune morale; obligarea pârâtei, pe cheltuiala acesteia, la publicarea în integralitate a hotărârii de condamnare într-un cotidian național de largă răspândire; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, se arată că, în datele de 28.09.2017 și 15.12.2017, au fost generate de către Unitatea CEC Bank SA Corabia, pe numele reclamantului, două extrase de cont. Aceste extrase de cont au fost emise fără a exista o solicitare în acest sens din partea reclamantului, banca acționând în mod voluntar la generarea acestora.
Ulterior emiterii voluntare și neautorizate de către bancă a extraselor de cont, acestea au fost încredințate unei terțe persoane, devenind subiectul mai multor articole de presă.
Astfel, susține reclamantul că, în primul rând, prin divulgarea neautorizată, cu încălcarea secretului bancar, de către CEC Bank a informațiilor a extraselor de cont, au fost făcute publice date personale, atât date financiare, cât și domiciliul reclamantului. În al doilea rând, divulgarea neautorizată a generat apariția în presă a articolelor de presă menționate, în care au fost făcute numeroase speculații neadevărate cu privire la proveniența și destinația sumelor de bani, imaginea sa fiind astfel grav prejudiciată."
CEC Bank: Un angajat a scos extrasele, am făcut plângere penală
CEC Bank a admis, arată Tribunalul București, acuzațiile, dar nu și responsabilitatea, invocând fapta unui angajat: "În speță, și Banca a luat cunoștință despre apariția în două publicații online a unui număr de 3 extrase de cont aferente contului curent avându-l ca titular pe reclamant (deschis la data de 06.09.2017 la Agenția Corabia din cadrul Sucursalei Slatina și inchis la data de 05.01.2018) și, pentru acest motiv, la data de 05.04.2018, a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, cu privire la fapta de a fi fost divulgate informații secrete de serviciu sau nepublice (...).
Neexistând o faptă săvârșită de Bancă, și cu atât mai puțin una ilicită, presupusul prejudiciu invocat de reclamant nu a fost produs de către Bancă, sens în care nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate (...).
Astfel, înscrisurile depuse de reclamant la dosar nu dovedesc întrunirea cumulativă în cauză a elementelor răspunderii civile delictuale. Cu alte cuvinte, chiar dacă prejudiciul ar exista, acesta nu avea cum să fie cauzat de vreo faptă a Băncii."
Angajatul care a scurs extrasele, relație cu familia Dragnea
"Banca pârâtă a efectuat un audit intern (...), verificările Direcției Antifraudă și Control privind apariția în mediul online a extraselor de cont au concluzionat următoarele: au fost identificați 4 angajați ai băncii ce au emis extrase de cont din contul titularului (...). Printarea extraselor în discuție s-a efectuat la Agenția Caracal (probabil Corabia, de fapt, la fel ca și mai jos - n.r.), Slatina de către dnul. C______ G_______, Șef Serviciu. Analizând declarația dată de către acesta, Banca a tras următoarele concluzii esențiale: „acesta a dat o declarație, prezentând explicații contradictorii asupra motivului printării/apariției în mediul online a extraselor de cont" (pag. 2, para. 1); „explicațiile prezentate de Dnul C______ G_______ creează suspiciunea că există posibilitatea să fi înlesnit accesul unor persoane neautorizate la extrasele de cont apărute în presă, unul dintre motivele posibile fiind relația avută cu familia D______ despre care, în prezent, a lăsat impresia că nu ar mai exista." (pag. 2, para. 7)
În cuprinsul declarației date (filele 149-152) , dl. C______ Gheorge, a recunoscut că el a printat extrasele de cont, motivul invocat fiind curiozitatea pentru a vedea pe de o parte dacă poate fi contactat ca și client al băncii și, pe de altă parte pentru a verifica conturile din perspectiva spălării banilor. (...) De asemenea, la întrebarea „Ce ați făcut cu extrasele de cont printate ?” , acesta declară că „fie au fost rupte, fie au fost puse în coșul de gunoi, fie uneori iau hârtii fără importanță (extrase de cont, copii care nu s-au tipărit corect la imprimantă, formulare care nu se mai folosesc, materiale de prezentare depășite ca perioadă) pe care le-am pus în mașină și le-am folosit la foc." (...)
Ulterior verificărilor interne, pârâta a înțeles să formuleze o plângere penală (...), solicitând efectuarea tuturor demersurilor legale în vederea clarificării celor petrecute, în cuprinsul acesteia afirmându-se că un angajat al băncii a generat fără autorizare extrase de cont aferente contului reclamantului și le-a încredințat unor persoane neautorizare (...).
„Astfel, declarația dată de dl. C______ G_______, șef serviciu în cadrul Agenției C__ B___ Caracal (anexată la prezenta), creează suspiciunea că există posibilitatea ca acesta să fi înlesnit accesul unor persoane neautorizate la extrasele de cont apărute în cele două publicații online, unul dintre motivele posibile fiind relația avută cu familia D______, despre care, în prezent, a lăsat impresia că nu ar mai exista." (pag. 2, para. 4)
(...)
De asemenea, în cuprinsul acestei sesizări, a fost evidențiat și un alt aspect foarte important în speță, Banca pârâtă a confirmat că extrasele apărute în presă au același conținut cu cele generate de Bancă, pe această cale confirmând veridicitatea acestora (...)."
Tribunalul București: fapta CEC Bank a produs doar un prejudiciu moral
Tribunalul București a tranșat chestiunea fără să-i dea satisfacție financiară lui Dragnea junior:
"Reclamantul pretinde în cauză un prejudiciul moral cuantificat la suma de 100.000 euro, susținând în esență că prin fapta băncii de a genera și încredința către terțe persoane datele sale confidențiale, acestea făcând subiectul a 5 articole de presă, apărute pe 3 site-uri de știri, i s-a lezat dreptul la imagine, viață privată și reputație prin aceea că a devenit persoană publică, calitate în care a primit amenințări telefonice, partenerii de afaceri au început să devină neliniștiți, dorind să întrerupă relațiile contractuale cu acesta și i s-a refuzat acordarea unui credit revolving.
Tribunalul reține că fapta pârâtei de a genera în datele de 28.09.2017 și 15.12.2017 fără acordul reclamantului două extrase de cont și de a le furniza unor terțe persoane pentru a fi făcute publice, cu privire la care Tribunalul a tranșat deja că are un caracter ilicit, a produs reclamantului un prejudiciu nepatrimonial, moral, constând în dezvăluirea unor aspecte ale vieții și activității reclamantului cu un caracter profund confidențial . Tribunalul reține că acesta este unicul prejudiciu aflat într-o legătură directă de cauzalitate cu fapta ilicită a pârâtei, în vreme ce prejudiciul născut prin afectarea reputației reclamantului nu este cauzat în mod direct de fapta ilicită reținută în sarcina pârâtei, lanțul cauzal fiind întrerupt de o altă faptă, respectiv publicarea celor 5 articole apreciate de reclamant ca fiind defăimătoare, cu privire la care prezentul Tribunal nu este învestit.
Pe cale de consecință, Tribunalul va admite în parte acțiunea, constatând caracterul ilicit al faptei pârâtei și va respinge în rest cererea, apreciind că pronunțarea prezentei hotărâri prin care o instanță a constatat în mod neechivoc încălcarea de către Banca pârâtă a obligației de păstrare a secretului bancar este necesară și suficientă spre a se ajunge la restabilirea dreptului încălcat, fără a se impune publicarea hotărârii judecătorești (...)."
Pe scurt, Tribunalul București a decis (în februarie 2019 )să nu-i acorde nici un fel de despăgubiri lui Ștefan Valentin Dragnea.
Curtea de Apel București: 25.000 de euro, despăgubiri de la CEC Bank
Fiul fostului șef al PSD, însă, nu a acceptat hotărârea Tribunalului București și a făcut apel la Curtea de Apel București (CAB). În iulie a.c., Curtea de Apel București a schimbat decizia Tribunalului București. Conform minutei hotărârii CAB, "Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 25.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR la data plății, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral. Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Obligă pe apelanta pârâtă la plata către apelantul reclamant a sumei de 7.000 lei cheltuieli de judecată în apel".
Nici această decizie nu este finală, însă, minuta mai arătând că hotărârea este cu "drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la Curtea de Apel Bucureşti".
Unul dintre articolele publicate de media în februarie 2018 în care apar extrasele este acesta.
