Veniturile sale totale s-au ridicat însă la 485.783 de lei, la salariul de la Inspecția Judiciară adăugându-se alte drepturi salariale, în cuatum de 160.716 lei, conform OUG 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, și Legii 303/200 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Asta înseamnă că Netejoru a avut un venit lunar de peste 40.000 de lei, adică peste 8.000 de euro.
În condițiile în care pensiile magistraților reprezintă 80% din salariul brut din ultima lună de activitate, acest lucru înseamnă că Netejoru încasează, începând de luna aceasta, o pensie de 32.000 de lei pe lună, adică circa 6.500 de euro.
„Judecătorii, procurorii (…) se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în legea privind statutul magistraților.
Citește și:
Netejoru, investigatorul lui Kovesi: student la „privat”, cu CV de jumătate de pagină
Fostul șef al IJ nu a declarat niciun cont de economii, ci doar un credit de 60.000 de euro, contractat în 2012 pe o perioadă de 20 de ani, în valoare de 60.000 de euro.
Carieră controversată
Începând cu perioada în care Liviu Dragnea s-a aflat la conducerea PSD iar în Secția pentru judecători a CSM a existat o majoritate formată în jurul Liei Savonea, Inspecția Judiciară a funcționat mai degrabă asemenea unui instrument de presiune la adresa magistraților incomozi, fapt semnalat chiar de către Departamentul de Stat al SUA.
Lucian Netejoru a ajuns la conducerea Inspecției Judiciare în anul 2015, iar trei ani mai târziu jurnalista Emilia Șercan scria că acesta și-ar fi plagiat în întregime teza de doctorat susținută în anul 2010 la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Nu doar că acesta ar fi copiat zeci de pagini în întregime, dar potrivit sursei citate, întreaga teză a avut doar trei surse bibliografice.
Deși Lucian Netejoru nu avea voie, conform legii, decât la două mandate de trei ani în fruntea IJ, acesta a ajuns să conducă instituția pentru încă doi ani grație unei ordonanțe de urgență date de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, la cererea expresă a fostului lider PSD, Liviu Dragnea.
Citește și:
Netejoru, pus de Dragnea și Toader să o hăituiască pe Kovesi: sporuri de 8.000 lei/lună în pandemie
Astfel, în anul 2018, atunci când mandatul lui Netejoru la conducerea IJ era pe cale să expire, liderul PSD i-a cerut ministrului de urgență o ordonanță prin care să prelungească mandatului acestuia, dar și al adjunctului său Gheorghe Stan, azi judecător la CCR.
Un episod celebru în care a fost implicată IJ a fost și descinderea la Secția Parchetelor Militare chiar în ziua în care Liviu Dragnea trebuia să fie audiat în dosarul „10 august”.
Nu doar că Netejoru a rămas interimar la conducerea IJ, dar în anul 2019 a fost numit de către CSM pentru un nou mandat în fruntea instituției după un concurs în care a fost singurul candidat, iar mai mulți membri CSM au acuzat deschis modul în care Lia Savonea și apropiații ei din CSM a organizat acest concurs.
Cercetarea unor magistrați precum Cristan Tarcea, Laura Kovesi, cu circa 6 cercetări disciplinare demarate de către IJ, Cristi Danileț sau Bogdan Pîrlog a adus Inspecția Judiciară în centrul criticilor organismelor internaționale.
În raportul MCV din 2021, Comisia Europeană sublinia că activitatea instituției conduse de către Lucian Netejoru ridică repetate îngrijorări prin faptul că instituția a declanșat proceduri din oficiu contra unor magistraţi critici la adresa funcţionării justiţiei, că inspecţia tărăgănează procedurile pentru a pune presiune pe magistraţii cercetaţi, iar şeful Inspecţiei are puteri mari şi nu răspunde în faţa CSM.
Numirea lui Lucian Netejoru a ajuns chiar și pe masa judecătorilor europeni de la CJUE, instanță care în decizia din mai 2021 statua, într-o decizie istorică pentru România, că această numire a fost una politică.
Cu doar câteva săptămâni înainte de decizia CJUE, Inspecția Judiciară declanșase mai multe cercetări disciplinare îndreptate chiar împotriva judecătorilor care au sesizat instanța europeană.
