Modificările aduse Codului penal au trecut, miercuri, de Camera Deputaților, ca for decizional, cu doar două voturi peste cele necesare. Coaliția majoritară PSD-ALDE a fost ajutată de nouă parlamentari care reprezintă minoritățile (altele decât cea maghiară). Lor li s-a alăturat și un deputat din opoziție, Adrian Mocanu (PMP), care a fost exclus din partid imediat după vot, așa cum a anunțat președintele PMP, Eugen Tomac. Abuzul în serviciu, infracțiune care îl vizează direct pe Liviu Dragnea a fost redefinit într-o formă care îl avantajeză pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, în dosarul în care e judecat pentru angajările fictive de la DGASPC Teleorman și în care a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Cum a fost redefinit abuzul în serviciu
Articolul 297 din Codul penal, privind abuzul în serviciu, a trecut de ambele camere ale Parlamentului și a fost redefinit atât prin stabilirea unui prag valoric (ceea ce PSD-ALDE dorea și prin Ordonanța 13, nereușind în iarna lui 2017, din cauza presiunilor străzii), dar și printr-o mențiune care face referire la faptul că, doar în cazul obținerii unor foloase materiale pentru sine sau pentru rude până la gradul doi, o persoană poate fi acuzată de abuz în serviciu (această prevedere este și cea care îl avantajează pe Liviu Dragnea):
„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă", prevede amendamentul PSD, adoptat luni de Comisie.” (infracțiunea de abuz în serviciu redefinită de Parlament)
Procurorul general: „Legile se fac după moravurile inculpaților”
Augustin Lazăr, procuror general al României, a declarant, miercuri, înainte e ședința CSM, că „România a intrat în Uniunea Europeană pentru a adopta cadrul legal al lumii civilizate, în schimb pare că legile se fac acum după moravurile sau năravurile inculpaţilor, susţine procurorul general Augustin Lazăr, comentând modul rapid în care au fost adoptate în Parlament modificările la Codul penal şi la Codul de procedură penală. Lazăr a precizat că, în vairanta modificată, Codul Penal ar putea fi neconstituţipnal, întrucât încalcă articolul referitor la tratatele încheiate de România cu alte state.”
Procurorul general a mai subliniat că „niciodată nu a fost o asemenea grabă în discutarea, în analizarea unui text de lege, dar niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă aşa cum este abuzul în serviciu. Şi vă rog să observaţi că noi am intrat în Uniunea Europeană cu gândul că adoptăm cadrul legal al lumii civilizate, iar funcţionarii publici şi aleşii se vor orienta după acest cadru legal, să-l respecte. Ei bine, în mod surprinzător, aparenţa acum este aceea că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care noi trebuie să le avem ca stat al Uniunii Europene”.
„Potrivit acestui proiect, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi discriminată”
Augustin Lazăr a mai arătat că o parte dintre modificările aduse Codului penal ar putea fi neconstituționale, încălcând Articolul 11 din Constituţie referitor la tratatele încheiate de România cu alte state. În privința redefinirii abuzului în serviciu, procurorul general a mai arătat că „în ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Mai întâi, în ultimii patru ani au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni, la nivel central pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre aceşti inculpaţi să vedem dacă vreunul dintre ei au comis faptele pentru sine sau pentru rude. Şi nu am găsit niciun caz, (...) presupune mereu folosirea unor terţi, a unor oameni de paie care primesc foloasele respective şi dispar după acel paravan. Potrivit acestui proiect de articol, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi discriminată. Ceea ce ar rămâne în Codul penal este doar aşa, o formă de text, care ar indica faptul că nu s-a abrogat total abuzul în serviciu, însă în practică, dacă în ultimii patru ani nu am întâlnit niciun caz care să privească tipologia care este reţinută în acest text, înseamnă că textul este pur formal. Ar rezulta că toţi cei 2.099 de inculpaţi ar fi achitaţi, iar prejudiciul de peste 4 miliarde de lei nu ar mai fi recuperat.
Abuzul în serviciu, în alte state europene
În privința stabilirii unui prag financiar la abuzul în serviciu, atât reprezentanții parchetelor, ai instanțelor, cât și oficialii Comisiei de la Veneția au precizta, în ultimul an, că o astfel de prevedere este toxică pentru legislația penală. Referitor la felul în care este definit abuzul în serviciu în alte state europene, procurorul general Augustin Lazăr a explicat că „dintr-o analiză făcută asupra codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, asociate ale acesteia, precum și a altor state din Consiliul Europei a rezultat că multe dintre acestea conțin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Statele care nu au în legislația lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracțiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu.”
Astfel, completează Augustin Lazăr, infracțiunea de abuz în serviciu apare, în cazul acestor state, sub forme similare: „Cu privire la cea de-a doua categorie de state, din care fac parte, printre altele, Austria, Finlanda, Germania, Luxembourg, Spania etc., am arătat că în locul infracțiunii de abuz în serviciu au incriminat infracțiuni specifice, numeroase, care împreună ar putea fi considerate abuz în serviciu. Aceste state nu sunt mai puțin preocupate de incriminarea infracțiunilor de serviciu, dar au ales, în locul unei singure incriminări, o pluralitate de incriminări specifice, pentru conduite particularizate ale ilicitului penal în legătură cu serviciul. În cazul acestor state, pentru a face tranziția între infracțiunile de corupție propriu-zise și infracțiunile de serviciu, este incriminată, de obicei, infracțiunea de concusiune. Aceasta constă în conduita abuzivă/extorcarea de bani sau alte foloase materiale de către un funcționar public sau alt funcționar, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestuia, în situația în care fapta nu îndeplinește elementele constitutive ale luării de mită.”
Conform procurorului general, infracțiunea de abuz în serviciu se regăsește în alte state astfel: Republica Cehă - Art. 329 – Abuzul de competență al oficialului public, Confederația Elvețiană - Art. 312 – Abuzul de autoritate, Republica Franceză - Art.432 – 1 -2 Fapta unei persoane depozitare a autorității publice, acționând în exercițiul funcțiilor sale, de a lua măsuri destinate împiedicării executării legii), Lituania - Art. 228 – Abuzul în serviciu, Regatul Norvegiei - Capitolul XI – Infracțiuni în serviciul public, Republica Slovacia - Secțiunea 326 – Abuzul de putere săvârșit de un oficial public și Republica Slovenia- Art.257 – Abuzul în serviciu.
