Techirghiol-Movilă, cea mai veche stațiune de pe litoral. Ridicată pe un teren deținut de Mihail Kogălniceanu
Techirghiol-Movilă este cea mai veche stațiune de pe litoral. A fost ridicată pe un teren deținut inițial de Mihail Kogălniceanu, dar ajuns în proprietatea boierului moldovean Ioan Movilă. După ce a schimbat mai multe nume de-a lungul deceniilor, o știți azi drept Eforie Sud.
Cea mai veche stațiune de pe litoral. Techirghiol-Movilă, a fost înființată în 1902, iar astăzi o cunoașteți ca Eforie Sud.
Împreună cu Eforie Nord, ea este parte componentă a aceluiași oraș, Eforie.
Acesta e situat pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră, la 14-19 kilometri sud de municipiul Constanţa, cele două localități distincte, Nord și Sud, fiind la circa 4 kilometri depărtare una de alta.
Eforie Sud, cea mai veche stațiune de pe litoral
Orașul pe care-l cunoaștem astăzi ca Eforie a apărut, de fapt, abia în anul 1966, prin unificarea administrativă a celor două stațiuni.
Dar, înainte de asta, ele existaseră separat. De altfel, Eforie Nord a apărut pe harta țării în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din București a construit aici un sanatoriu balneoclimateric..
Deci, numele de „eforie” a fost preluat de la acea instituție. Dacă vă întrebați și ce înseamnă cuvântul, el desemna în trecut orice instituție administrativă de utilitate publică sau culturală.
Eforie Sud este prima stațiune înființată pe litoralul românesc. Cum s-a petrecut acest lucru?
După Războiul de Independenţă din 1877-1878, în urma Tratatului de la Berlin, Dobrogea a intrat în componenţa României, care, la rândul său, a fost nevoită să cedeze Rusiei cele trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad și Ismail.
Pentru popularea regiunii pustiite de războaie, statul român a luat decizia de a împroprietări românii din Muntenia care doreau să se stabilească aici.
Dar primul care a ajuns să fie proprietar în Dobrogea, după alipirea la România, a fost chiar ministrul de externe din acea vreme, Mihai Kogălniceanu.
El, de fapt, a primit o mare întindere de pământ din partea statului, ca recompensă pentru activitatea sa politică.
Kogălniceanu, în schimb, a înapoiat statului o mare parte din teren, care l-a unor colonişti olteni.
A păstrat ceva și pentru el, proprietatea rămânând urmașilor săi care, ulterior, l-au vândut boierului moldovean loan Movilă.
Citește și: Când s-a inaugurat prima plajă de pe Litoral? Întâiul investitor din Mamaia a fost o femeie
Născut în 1846, acesta era un moșier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în Vestul Europei, care cunoscuse stațiunile balneare din Europa și aprecia valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol.
De aceea, el a decis, în 1899, să întemeieze pe moșia cumpărată, o stațiune balneară, între plaja mării și lacul Techirghiol.
În acel an, la 20 septembrie, s-a pus și piatra de temelie a Hotelului „Movilă”, primul din acea zonă.
Cu fonduri din exploatarea moșiei sale și cu împrumuturi făcute la bănci, Movilă a adus medici și chimiști din Viena pentru analiza apei și a nămolului, apoi a început construcția unui alt hotel - Hotel Parc de azi - și a unui sanatoriu pentru băi calde de nămol, cu 50 de cabine.
În primăvara anului 1902, construcțiile au fost terminate, iar Movilă a întreprins o amplă acțiune de reclamă în țară și peste hotare pentru a atrage vizitatori.
Băile și hotelurile au fost deschise în perioada 15 iulie - 15 august 1902, aceea putând fi considerată, de fapt, „data de naștere” a primei stațiuni de pe litoralul românesc.
Apoi Ioan Movilă a mai luat hotărârea de a parcela și moșia dintre ape, în locuri de casă, pe care să le vândă cu scopul de a se clădi aici și alte vile și hoteluri pentru turiști.
Chiar dacă fondatorul stațiunii Eforie Sud a murit în ianuarie 1904, familia acestuia, în frunte cu văduva Elena Movilă, a continuat acțiunea de construcție de noi vile și hoteluri, precum și de vânzare a locurilor de casă, potrivit romania-actualitati.ro.
În perioada 1903-1906 s-au construit aproape 50 de vile și hoteluri, iar tot atunci au fost ridicate și anexele comerciale ale centrului, clădiri care astăzi sunt locuințe.
Stațiunea s-a mai numit Carmen Sylva și Vasile Roaită
Numele stațiunii s-a tot schimbat de-a lungul deceniilor. La început a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, apoi timp de câteva decenii, pe cel de Băile Movilă.
În 1928, stațiunea Băile Movilă a devenit comună rurală, iar în 1929 comună urbană și i s-a schimbat numele în Carmen Sylva, pseudonimul literar al primei regine a României, Elisabeta I, soția regelui Carol I.
Comuniștii nu puteau să lase acel nume, ce aducea aminte de regalitate, așa că, în 1948, au rebotezat și ei stațiunea cu numele unuia dintre „eroii” revoltelor muncitorești din 1933, Vasile Roaită, care, ulterior, s-a dovedit că fusese informator al poliției.
Ulterior, în 1962 stațiunea a fost redenumită, devenind Eforie Sud, parte a orașului Eforie, alături de Eforie Nord.
Pe de altă parte, prima plajă amenajată de pe litoralul românesc datează din anul 1882.
Atunci, în dreptul hotelului Carol din Constanța, au fost construite două barăci de scânduri, la 1,2 metri deasupra apei, fixate cu șine de fier pe fundul mării.
Citește și: Care sunt cele mai periculoase plaje de pe litoralul românesc? Multe persoane au murit
În mijlocul barăcilor era un bazin acoperit, iar în jurul bazinului existau 21 de cabine pentru bărbați și 10 pentru femei.
Baia nu se făcea la vedere, iar costumul de baie le acoperea pe femei până la gât.
În 1887 se amenajează o plajă la Biserica Armenească, iar peste câțiva ani alte două în incinta portului.
Deja, în 1890, cea mai căutată plajă era „La Vii”, situată în cea mai înverzită zonă a Constanței, unde se găseau un parc și un restaurant.
În 1906 s-au deschis băile moderne din Constanța, unde se făceau băi de nămol, iar la 22 august 1906 a avut loc inaugurarea primei plaje amenajate din Mamaia.
