Ideea unor alegeri anticipate a fost invocată și încă plutește în aer în contextul chinurilor facerii guvernului de coaliție condus de Ilie Bolojan.
În plus, fiecare asumare a răspunderii executivului pe pachetele de reformă din această perioadă, poate fi însoțită de căderea cabinetului printr-un vot negativ în Parlament și destrămarea fragilei coaliții.
Într-un asemenea context, au existat și există destule voci, mai ales din opoziția suveranistă, care solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate - deși ultimele au fost abia în noiembrie anul trecut - sperând într-o reașezare a procentelor care să le aducă la putere.
România nu are tradiție în alegeri anticipate. Ultimul scrutin de acest fel a fost în anul 1933
Desăre ideea alegerilor anticipate s-a exprimat foarte clar președintele Nicușor Dan, are exclude o astfel de „aventură”.
Cu ocazia unei conferințe de presă, el a declarat: „Avem o majoritate parlamentară. Suntem într-un context care nu ne permite aventuri de tip alegeri anticipate”.
Cu toate că liderul PNL, Ilie Bolojan și-a asumat conducerea guvernului într-un climat economic, social și politic foarte dificil, șeful PSD, Sorin Grindeanu, partid care a acceptat, finalmente, să facă parte din guvernul de coaliție al partidelor pro-europene, nu exclude varianta anticipatelor.
Citește și: Un nou sondaj CURS arată ce ar vota românii dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare
„E tot timpul o soluție, greu de îndeplinit în România din cauză sau datorită Constituției. Foarte greu să faci alegeri anticipate, dar nu e exclus.
Nu e de trecut la imposibil acest scenariu de anticipate, dar nici nu putem spune că e ușor de făcut”, a spus Sorin Grindeanu într-o emisiune, potrivit gandul.ro.
Dincolo de situația din prezent și de prevederile constituționale care fac destul de complicată ajungerea la dizolvarea parlamentului și organizare de anticipate, trebuie spus că România nu era o mare tradiție într-un asemenea tip de scrutin.
De fapt, ultimul a avut loc acum mai bine de 90 de ani. Mai precis, în 20 și 28-29 decembrie 1933, când au avut loc scrutinele pentru Camera Deputaților, respectiv Senat.
Alegerile anticipate din cel an au fost cauzate de demisia guvernului tărănist condus de Alexandru Vaida-Voevod, la 9 noiembrie 1933, care-l înlocuise pe Maniu inclusiv de la șefia PNȚ și cu care intrase în conflict, nemaigăsind sprijin politic în interiorul propriului partid.
Regele Carol al II-lea, cu fiul său, Mihai, în spate, vorbind la deschiderea lucrărilor Parlamentului în martie 1940 - Foto: Profimedia Images
De altfel, la 20 noiembrie, Vaida-Voevod a demisionat și din funcția de președinte al PNȚ, în locul lui fiind ales, chiar la propunerea lui Maniu, Ion Mihalache.
Marele câștigător al acelor ultime „anticipate” a fost Partidul Național Liberal, al cărui lider de atunci, IG Duca, fusese numit prim-ministru de către regele Carol al II-lea, la 14 noiembrie, în același an.
Trebuie știut că, în acea vreme, principiile organizării alegerilor erau practic inverse decât în epoca noastră, când premierul și guvernul se cunosc în urma alegerilor generale.
Pe atunci, Suveranul desemna mai întâi un prim-ministru care își constituia propriul guvern, abia apoi erau organizate alegerile chiar de către guvernul numit de Rege.
Este și motivul pentru care ele erau mereu câștigate chiar de guvernul ce tocmai fusese numit.
Citește și: 20 mai 1990, primele alegeri libere din România. Iliescu președinte cu 85%, „PSD” - 66%, „AUR” - 2%
Singurul guvern care a pierdut vreodată alegerile organizate chiar de el a fost cel liberal condus de Gheorghe Tătărescu, în 20 decembrie 1937.
Acest lucru ce a deschis calea instaurării „dictaturii regale” și a dizolvării partidelor politice într-un singur mare partid, Frontul Renașterii Naționale, primul „partid unic” din istoria țării.
Revenind la alegerile din decembrie 1933 trebuie spus că ele s-au încheiat tragic pentru I.G. Duca, cel aflat în funcția de premier de doar o lună și jumătate.
Liderul PNL, I.G. Duca, a fost asasinat de legionari la scurtă vreme după desemnarea sa ca prim-ministru și câștigarea alegerilor anticipate din 1933 - Foto: arhiva
Partidul Liberal a câștigat, dar Duca a fost asasinat, la 30 decembrie 1933, pe peronul gării din Sinaia, de un grup de trei legionari, așa-numiții „Nicadori”.
Astfel, după un premier interimar, dr. Constantin Angelescu, ce a fost în funcție doar câteva zile, în fruntea guvernului liberal a fost numit Gheorghe Tătărescu, un obedient colaborator al regelui.
Și asta, în ciuda faptului că președinte al PNL fusese ales, după asasinarea lui Duca, ultimul reprezentant al „dinastiei Brătienilor”, Constantin IC Brătianu.
Citește și: Alegeri parlamentare 2024. Când au primit femeile drept de vot în România? A fost un proces lung
După episodul acelor alegeri anticipate, România a cunoscut un guvern stabil, de 4 ani, condus de Tătărescu, apoi va intra în „zodia” celor trei dictaturi: carlistă, antonesciană și comunistă.
Cum totul va fi condus cu mână forte de un singur om și de un singur partid, alegerile anticipate au dispărut din tradiția politică a țării, ele reapărând, cel puțin pe hârtie, în prevederile articolului 89 al Constituției postcomuniste din 1991.
Citește și: Cum arătau alegerile în România interbelică? Oamenii votau semne electorale, nu nume de partide
Dar, deocamdată, românii n-au mai trecut de 92 de ani prin situația alegerilor anticipate, deși spectrul lor plutește în aer, din când în când.
