Cifrele de producție ale industriei și agriculturii, așa umflate cum erau, tot erau de câteva ori mai mici decât cele de azi. (Da, chiar și la agricultură.)
Salariile, într-adevăr, veneau regulat, șomajul aparent nu exista (fiindcă toată lumea era angajată, chiar și în locuri în care nu era nevoie de forță de muncă - de aici productivitatea scăzută), dar țara era închisă, libera circulație a persoanelor și a mărfurilor era un vis interzis pentru România - care semăna cu o închisoare sărăcăcioasă și aparent liniștită.
Doar aparent - fiindcă, de fapt, și infracționalitatea era de câteva ori mai mare decât azi (există statisticile oficiale ale Poliției care arată asta). Regretând comunismul, regretăm de fapt o iluzie a liniștii - pe care am ajuns să o credem.
Dar era o iluzie sărăcăcioasă și umilitoare. Și, chiar presupunând că, de fapt, comunismul nu ar fi fost dezastrul economic care l-a făcut să implodeze - tot nu putem trece peste acea întrebare a lui Dostoievski: dacă un singur copil ar trebui să moară pentru ca paradisul să fie construit, ar fi permis să-l construiești?
Firește că nu. Încât, pentru orice om cu claritate morală, e limpede: chiar și dacă ar fi fost un succes economic, comunismul tot un dezastru moral ar rămâne. Însă, peste tot unde a existat, dezastrului moral al comunismului i s-a adăugat întotdeauna și cel economic. Așa au stat lucrurile. Încât, oricât de nuanțat am putea discuta istoria comunismului, un lucru e limpede: regretând comunismul, regretăm simultan două dezastre: unul economic și unul moral.
Radu Vancu este scriitor.
_____________________
Citește dosarul integral „Rătăciți în Epoca de Aur”
Rătăciți în Epoca de Aur: „Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu“
De ce mai tânjesc românii după comunism
Comunismul, în România: o închisoare de 23 de milioane de oameni
Vladimir Tismăneanu, despre cum a condamnat România comunismul: „Regândind Raportul Final“
Condamnarea comunismului. O filă de istorie pătată de Vadim
Mitul „binelui“ din comunism: cum erau acoperiți securiștii criminali
Comunistul Ignatencu, rătăcit în Epoca de Aur: „Cuceream cosmosul, că n-aveam ce face cu banii”
Apel la memorie. Muzeele comunismului, amenajate de societatea civilă
Radu Paraschivescu: Cele trei situații în care a fost bine în comunism
Ioana Nicolae: Cine v-a șters memoria?
Ioan Stanomir: Buldozerul şi progresul
Daniela Rațiu: Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?
Alexandru Călinescu: Cerșetorii regimului comunist
Cristi Preda: Amintiri din epoca de plumb
Melania Cincea: Mizerabila anormalitate, percepută drept normalitate
Comentarii 0