Prima școală de pe teritoriul României, creată la 1380. Întâia cu predare în limba română, în 1583

Încă din 1380, a apărut prima școală de pe teritoriul actual al României, în Sibiu, urmată de alte așezăminte de învățătură deschise mai târziu în Sighișoara și Brașov. Dar tot în orașul de sub Tâmpa avea să apară, 200 de ani mai târziu, și prima școală românească, înființată în Șchei, la Biserica Sf. Nicolae.

Prima școală de pe teritoriul României, creată la 1380. Întâia cu predare în limba română, în 1583

Istoria școlii și învățământului din România este mai veche decât s-ar putea crede. E drept, primele așezîminte de acest fel au fost înființate în Transilvania, sub influența și protecția Bisericii Catolice și, ulterior, a altor culte protestante.

Dar dacă ne referim la teritoriul actual al țării noastre, ele nu pot să lipsească dintr-o cronologie a acestor instituții.

Astfel, în ziua de azi, Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” este una din cele mai bune şcoli din Sibiu, recunoscută şi la nivel naţional, mai ales pentru performanţele pe care elevii săi le-au atins de-a lungul timpului.

Ce nu ştiu mulţi este faptul că pe locul acestei şcoli a fost atestată în 1380 prima şcoală de pe teritoriul românesc.

Citește și: Structura anului școlar 2025-2026. Când merg elevii la școală

Deschisă sub auspiciile Bisericii Catolice, şcoala a apărut într-un moment de prosperitate din istoria Sibiului. Veridicitatea acestei informaţii, confom căreia Brukenthalul ar fi fost prima şcoală din această zonă, a fost intens disputată și există istorici care susțin că e doar o „picanterie istorică”.

Ulterior, a apărut „Școala din deal” din Sighișoara, astăzi liceul „Josef Haltrich”, menționată la 1522, când sfatul orașului regal Sighișoara a donat rectorului școlii o haină în valoare de 4 florini ca să dovedească străduință în munca cu tineretul.

A urmat gimnaziu superior evanghelic săsesc, cu predare în limba germană, consemnat la 1541, actualul Colegiu Național Johannes Honterus din Brașov, aflat în imediata vecinătate a Bisericii Negre.

Prima școală românească de pe teritoriul României și-a eschis cursurile în 1583, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului - Foto: primașcoalăromaneasca.ro

Dar prima şcoală românească se află în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din cartierul istoric Şchei din Braşov., primele cursuri în limba română având loc aici în 1583, potrivit primascoalaromaneasca.ro.

Din 1962, clădirea primei școli românești adăpostește muzeul cu acelaşi nume, iar în curtea bisericii se află mormântul marelui om politic Nicolae Titulescu.

Trecând munții în Țara Românească, prima școală din București a fost înființată, după cum precizează istoricul Dimitrie Papazoglu, în volumul „Istoria fondărei orașului București”, în biserica Sfântul Gheorghe Vechi, pe Podul Târgului de Afară, actuala Calea Moșilor.

Curând, după întemeierea bisericii, la 1492, acest lăcaş ajunge un loc de învăţătură a cărţii sloveneşti, un aşezământ de pregătire a diacilor, adică a scriitorilor ce urmau să compună şi să scrie cărţile şi hrisoavele domneşti.

Prima școală din București, înființată în 1492, la Biserica Sf. Gheorghe Vechi

În curtea bisericii a funcţionat Şcoala de slovenie în care erau pregătiţi grămăticii domneşti şi care a fost numită de Gheorghe Nedioglu „cea mai veche şcoală românească cu caracter statornic“, consemnează ziarullumina.ro.

În această incintă şi-au început activitatea, până la construirea propriilor şcoli, şi renumitele licee „Gheorghe Lazăr“ şi „Gheorghe Şincai“.

Această școală s-a mutat ulterior din Sfântul Gheorghe în mânăstirea Antim, unde preda un anume dascăl Gheorghe.

La şcoală lui au învăţat boieri din cele mai importante familii ale Munteniei: Brâncovenii, Văcăreştii, Cantacuzinii, Racoviţeştii, Cocorăştii, Brezoienii, Filipeştii şi alţii.

O școală mai era şi la biserica Doamna Bălaşa, iar mai târziu s-a înfiinţat și Şcoala Domnească, din uliţa Brezoianu.

Citește și: Dispar „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” – Oportunități sau pierdere de timp?

Dar la aceste școli predarea se făcea în limbile vechi consacrate în biserică, adică slavonă, greacă și latină.

Așa se face că, la 24 martie 1818, marele pedagog ardelean Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învățământului în limba română din Muntenia, a inaugurat cursurile în limba română la Școala Sfântul Sava, aproximativ pe locul unde azi se află Universitatea București.

Dincolo de Milcov, prima instituţie de învăţământ din Moldova datează din anul 1563. Domnitorul de atunci, Despot Vodă, a înfiinţat la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar ce dura 5 ani. Elevii studiau limba latină, retorica şi dialectica, potrivit rador.ro.

În anul 1640, cărturarul Vasile Lupu, ajuns domnitor al Moldovei, a fondat un colegiu la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, propria lui ctitorie, în care se studia în limba latina.

Prima școală de stat din Moldova a fost înființată în 1841 în localitatea Darabani - Foto: nordul.ro

În 1714 se înfiinţa Academia Domnească din Iaşi. Peste mai puţin de jumătate de secol, între anii 1753 – 1756, în timpul domniei lui Matei Ghica, la Şcoala Domnească grecească a început predarea filosofiei, ca şi în instituţiile de învăţământ superior apusene, numite Facultas Artium.

Elevii şcolii ieşene au devenit, astfel, studenţi şi pe lângă limbi străine, religie, aritmetică, au fost iniţiaţi în filosofie, logică, psihologie.

În acest fel, Şcoala Domnească ajunge la etalon universitar, permiţând apariţia Universităţii Iaşilor. Tot atunci a apărut şi primul abecedar în româneşte care se numea Bucvar.

Academia Mihăileană a fost prima instituţie de învăţământ superior din Moldova. A fost înfiinţată la Iaşi de domnitorul Mihail Sturdza, cu ajutorul lui Gheorghe Asachi şi a mai multor oameni de cultură ai vremii.

Inaugurarea sa a avut loc la 16 iunie 1835. Este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847).

Aici erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură, fiind precursoarea Universităţii din Iaşi

Citește și: Profesorii au ieșit din nou în stradă. „Educația nu este o cheltuială, este o investiție”

Șase ani mai târziu, în 1841, la Darabani, un târg prosper din nordul extrem al Moldovei, celebrul logofăt Teodor Balș, proprietarul moșiei, înființa prima școală publică pentru localnici.

Avea sprijinul Epitropiei Școlilor din Moldova, un fel de Minister al Învățământului de azi, condusă la acea vreme de același Gheorghe Asachi, cel care se angajase să plătească din bugetul Învățământului Public suma de 1.000 de lei pentru salariul învățătorului.

Era o inițiativă unicat în Moldova acelor vremuri, fiind singura școală publică din Principat, un loc unde copiii oamenilor de rând puteau învăța carte.

Școala a avut o soartă tristă, în secolul XX, fiind transformată în spălătorie, iar mai apoi abandonată și lăsată să se autodemoleze, deși era un monument istoric cu o semnificație deosebit de importantă.

După anul 2000, o asociație non-guvernamentală s-a implicat în reconstruirea școlii din Darabani pe fundațiile celei vechi.