VIDEO Noi dovezi ale Holocaustului în România: Groapă comună cu evrei executați, descoperită în Iași

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 26.07.2019 - 17:36

O groapă comună în care s-au găsit osemintele a cel puțin 25 de evrei executați de un batalion al Armatei Române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost descoperită în pădurea Vulturi, din comuna Popricani, județul Iași, de cercetătorii de la Institutul Elie Wiesel.

SHARE

Directorul Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, istoricul Alexandru Florian, a declarat, pentru Newsweek România, că descoperirea celei de-a doua gropi comune reprezintă încă o dovadă că în România a fost Holocaust.

Cele mai multe victime găsite în urma cercetărilor din pădurea Vulturi sunt femei și copii mici, cu vârste de până în doi ani, cei mai mulți având leziuni pe mandibule – cel mai probabil au fost loviți cu patul puștii înainte să fie executați, a explicat coordonatoarea proiectului, Elisabeth Ungureanu, din cadrul Institutului „Elie Wiesel”.

Citește și: De ce nu avem un Muzeu al Holocaustului în România

Între victime, arheologii au găsit o femeie despre care s-a stabilit că era în vârstă și care ținea în brațe, înfășurat într-un batic, un copil mic. Din poziția osemintelor, criminaliștii au stabilit că a fost împușcată din spate.

În groapa comună au fost descoperite mai multe bijuterii, cercei și verighete, dar și două căni și numeroase tălpi de pantofi, precum și resturi de haine.

Victimele găsite în această groapă comună, a doua descoperită după cea din 2010, în care se aflau 36 de victime, au fost tratate mult mai violent, a explicat Elisabeth Ungureanu.   

Cercetătorii de la Institutul Wiesel au suprapus faptele relatate de supraviețuitori în interviurile de istorie orală și declarațiile din arhive și, pe baza lor, au stabilit un perimetru de 3.600 de metri pătrați în care au făcut săpăturile.

 

Lucica Băltaru din comuna Popricani avea șase ani în 1941, când evreii au fost aduși, împușcați și îngropați în pădurea Vulturi. Mărturia ei, înregistrată de Institutul „Elie Wiesel”, a fost un punct de plecare pentru descoperirea celei de-a doua gropi comune. Interviu de istorie orală pus la dispoziție Newsweek România de Institutul Wiesel  

În după-amiaza zilei de 29 iunie, echipa de cercetători a descoperit primele rămășite ale victimelor, la 70 de centrimetri adâncime: două tibii, un femur, un fragment de mandibulă, dar și o talpă de pantof. Adâncimea gropii după ce osemintele au fost scoase este de 1,10 metri. Groapa a fost închisă în 18 iulie.

După descoperirea rămășițelor, Elisabeth Ungureanu a sesizat Parchetul Militar Iași, care a deschis o anchetă penală. În prezent, cercetările arheologice se desfășoară în paralel cu ancheta procurorilor.

Până acum, Institutul a primit o solicitare din partea unui român stabilit în Chile pentru prelevarea de ADN. Bărbatul a avut un străbunic care a fost omorât în 1941 la Iași și care crede că ar putea fi îngropat în această groapă din pădurea Vulturi

Proiectul de cercetare a fost făcut cu fondurile Institutului Wiesel și s-a ridicat la aproximativ 10.000 de euro.

În 2010, o echipă de cercetători de la Institutul „Elie Wiesel”, condusă de istoricul Adrian Cioflâncă, a găsit prima groapă comună din pădurea Vulturi, comuna Popricani, în care se aflau 36 de victime, evrei, dintre care 12 copii, nouă femei și 15 bărbați. Un proces din 1945 a stabilit că masacrul a fost comis de Detașamentul 6 Vânători, condus de generalul Gheorghe Stavrescu. Stavrescu a fost condamnat la închisoare pe viață și a murit la Aiud, de tuberculoză, în 1951. Cercetările au fost finalizate de procurorii de la Parchetul Militar Iași în 2014.

Istoricul Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel, și Elisabeth Ungureanau, coordonatoarea proiectului de cercetare. Sursa foto: Inquam Photos - George Călin

Context istoric. Cum au fost adunați și executați evreii din Sculeni

 

Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, explică, într-un scurt interviu pentru Newsweek România, cum au fost luați evreii basarabeni din satele aflate pe linia frontului și aduși pe teritoriul României de astăzi, unde cei mai mulți au fost executați. Amintim că primele măsuri împotriva evreilor au fost luate pe teritoriul românesc de Carol al II-lea, în 1938, au continuat cu legile rasiale adoptate în anii 1940, în timpul proclamării statului legionar, cu mareșalul Antonescu în fruntea țării.

Primii evrei sunt omorâți la Dorohoi și Galați, apoi sunt împușcați peste o sută de evrei din București, în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, iar în Iași au murit cei mai mulți – se estimează aproximativ 13.000 de evrei – în iunie 1941.

Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din 2004, estimează că între 280.000 și 380.000 de evrei au fost omorâți în România, dintr-o populație de peste 750.000. Această cifră nu include și evreii din Ardealul de Nord, dintre care mulți și-au găsit sfârșitul în lagărele de concentrare naziste. 

Citește și: Mesajul lui Klaus Iohannis la comemorarea a 75 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord 

Puteți citi integral Raportul Final al Comisiei pentru Studierea Holocaustului aici.

 

Să explicăm contextul istoric al perioadei.

Alexandru Florian: La 22 iunie 1941 se declanșează planul Barbarossa, armatele Germaniei și aliații lor – Ungaria, România, Italia – se mobilizează pe frontul de Răsărit să atace URSS. Armatele române trec Prutul în Basarabia, deci granița de est a României cu USRR și granița de nord spre Bucovina de Nord și Ucraina, tot parte a Uniunii Sovietice atunci. În această tentativă de a trece, s-a dovedit că drumul nu este foarte rapid și ușor, în perioada 22-27 iunie, când este prezentat acel document, parte din Armata Română se afla încă foarte aproape de Prut, în orașul Sculeni, care este oraș de graniță și astăzi, cine trece granița auto de la Iași spre Republica Moldova, acesta este punctul de frontieră. Documentul acela elaborat de Regimentul 6 Vânători către superiori spune că au probleme militare pentru că persoane civile sabotează și taie legăturile telefonice dintre unitățile armatei române, armatei germane ș.a.m.d., drept pentru care au adunat toți civilii – populație creștină și populație evreiască, scrie în document că este vorba despre ruși, poloni, ucraineni  și populația jidănească, să-i scoată din oraș, deci să scape de posibilii sabotori. Îi trec peste graniță, unde este cealaltă localitate Sculeni Târg, localitate românească, se face o triere a populației: creștinii, de-o parte, evreii, de altă parte. În timpul acesta, o parte dintre evrei au încercat să evadeze, au fost omorâți pe loc, iar probabil evreii care au rămas, câteva sute, sunt încolonați și duși spre interiorul țării, ca să fie scoși din zona de război, pe ideea că ei sunt, cel mai posibil, spioni – mitul „iudeo-bolșevismului”.

Raportul comandantului Reg. 6 Vȃnători către Divizia XIV Infanterie Sursa: ANMR, fond “Regimentul 6 Vȃnători”, ds. 10, f.279

Citește și: Radu Ioanid: „Evreii din România sunt pe cale de dispariție, dar reflexul antisemitismului, nu” 

Mai departe este localitatea Stânca Roznovanu, acolo au avut loc primele masacre, conform unei schițe, se arată că ar fi într-o pădure – se vorbește despre 400, însă conform documentului medico-legal, sunt 311 victime identificate în trei gropi comune. Ce este important este că s-a săpat după război, în 1945, după patru ani, existau rămășițe mai multe – s-a stabilit că era populație evreiască pentru că partea bărbătească s-a văzut că erau circumciși. Și deci era fără dubiu,  s-a stabilit numărul de victime, pe sexe. La proces, un martor vorbește despre patru gropi – atunci s-au găsit numai trei, nu știm dacă a fost dezafectată. Astăzi există un monument, prin anii 2000, de către Comunitatea Evreiască. Și acest convoi de evrei, îndrumați și controlați de Regimentul 6 Vânători, care spun că nu au resurse și pentru a controla populația civilă, pentru că trebuiau să meargă spre front, să vină unitățile de jandarmi. Până ce au venit sau nu, au ajuns în această pădure Vulturi, unde Regimentul 6 Vânători avea comandamentul și aici a avut loc un alt masacru. Despre 61 de victime putem vorbi până acum, în cele două gropi comune identificate. Martorii vorbesc că ar fi fost mai multe persoane, unii ar fi scăpat cu viață.

Harta cu posibilul traseu al convoaielor de evrei din Sculeni, Basarabia, este realizata de INSHR-EW.

 

Mai trăiește vreunul din martorii pe care i-ați intervievat dvs.?

Alexandru Florian: Mai este doamna Lucica Băltaru, ea avea șase ani, stătea în pădure, la canton, este în același loc, a trecut foarte mult timp, orice mărturie trebuie luată cu circumspecție. Nu am putut să o aducem la fața locului, pentru că în urmă cu două luni a suferit o operație și i s-a amputat un picior.

Noi am văzut unde este și groapa lăsată de un explozibil, despre care a vorbit dumneaei, dacă va fi posibil, într-un alt proiect, măcar să fie adusă la fața locului să arate exact. Este greu de săpat în pădure, nu ai voie să tai copacii, numai buruienile sau lăstărișul.

 

Vă gândiți să inițiați un nou proiect pentru a mai căuta o altă groapă comună?

Alexandru Florian: În această zonă nu credem că mai sunt alte gropi.

Iulie 1947 – Schița zonei Sculeni – Stȃnca pȃnă la 30 iunie 1941, ȋntocmită de către colonelul Ermil Matieș (comandantul Regimentului 6 Vȃnători) Sursa: USHMM/CNSAS, ds. P.636, vol. 54, f. 320.

Dar la primele gropi comune descoperite, cele de la Stânca, vă gândiți să reveniți cu săpăturile?

Alexandru Florian: Când am reluat documentele, unii martori vorbeau despre patru gropi comune, s-au găsit doar trei, un alt martor a spus că a patra a fost exhumată. Este posibil, dar numai în măsura în care se stabilește că acolo nu este muniție, nu găsești nimic cu aparate specializate. Dacă folosești buldozerul, există riscul ca, dacă găsești ceva, să distrugi sau să nimerești o bombă neexplodată. E un semn de întrebare, dar la ora aceasta nu am nici o decizie.

Ce ar trebui să înțeleagă oamenii din această descoperire?

Alexandru Florian: Să înțeleagă că în România a fost Holocaust, și iată după 70 de ani o a doua groapă comună care probează acest lucru, acolo este populație civilă, evrei, copii și femei. Copii mici, sub doi ani, i-au luat pe toți, fără să țină seama de nimic.

Dovada că nu știau – li s-a spus doar «încolonați-vă că plecați din localitate» – nu știu nici dacă reprezentanții acestui regiment au știut de la început că îi vor împușca, nu am găsit un ordin scris să-i execute pe toți, dar ce este sigur e că nu știau unde se duc și pentru cât timp, pentru că în gropile de la Stânca Roznovanu,  și este consemnat în procesul de la tribunal, s-au găsit victime care aveau câte trei-patru cămăși pe ele, iar în groapa descoperită anul acesta s-a găsit un fragment de material textil, gros. Probabil că bărbații sau femeile, nu știm, s-au îmbrăcat într-o haină mai groasă, suntem totuși în iunie (la momentul în care au fost evacuați din Sculeni, n.a.), pentru că nu știau unde se duc și când se întorc și ce se va alege de ei. Aveau și cănile acelea...

Raport medico-legal din 1945 care arată numărul evreilor omorâți și îngropați la Stânca. Sursa: ANMR, fond “Regimentul 6 Vȃnători”

Acțiunea aceasta putem să o înscriem în măsurile luate de Ion Antonescu pentru eliminarea populației evreiești?

Alexandru Florian: Da, este ceea ce istoricul Jean Ancel numește „deportările pripite”, pe măsură ce armata înainta, mai ales în mediul rural, populația evreiască era adunată, sub diferite pretexte, și era executată.

Citește și: Viceprimarul Bădulescu, amendat de CNCD pentru declarațiile grosolane despre evrei 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -