Pe data de 1 aprilie 1962, cu ocazia unor lucrări civile efectuate în zona fostei Gări a orașului Constanța, a fost făcută o descoperire senzațională. Sub terasamentul feroviar ce data din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost dezvelită o groapă în care fuseseră ascunse, laolaltă, 24 de sculpturi.
Misterul tezaurului descoperit la Constanța
Piesele scoase la iveală reprezintă și astăzi sunt valori inestimabile de patrimoniu, unice în România și recunoscute și apreciate pe plan internațional, scrie Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Tezaurul era compus din 24 de statui și reliefuri, toate datate în secolul II-III p.Chr, și care aparțineau unor divinități diverse din panteonul religios greco-roman, oriental și autohton.
Citește și: Misterul celei mai vechi biserici creștine din Transilvania. De ce ruinele au fost acoperite la loc
Unele dintre artefacte sunt piese din marmură de foarte bună calitate, de o înaltă realizare artistică. Altele sunt făcute din materiale de o calitate mai modestă, în general calcar friabil extras din cariere locale, iar în unele cazuri și realizarea artistică lasă de dorit.
Chiar dacă între obiecte există diferențe calitative, ele, luate per ansamblu, reușesc să creeze imaginea unui Tomis cosmopolit și cu un multi-divers univers religios.
Potrivit unei ipoteze a specialiștilor, Tezaurul de Sculpturi de la Tomis a fost ascuns, cel mai probabil, la sfârșitul secolul IV p.Chr., într-o perioadă în care creștinismul devenise singura religie oficială a Imperiului Roman iar celelalte culte, considerate păgâne și idolatre, fuseseră scoase în afara legii.
O altă teorie propune ca ascunderea tezaurului să fie datată în epoca modernă, cel mai probabil în secolul XIX.
Din piesele de înaltă calitate artistică se remarcă ansamblul statuar Fortuna cu Pontos, zei protectori ai orașului Tomis, Șarpele Glykon (piesă unică în lume) dubla reprezentare a zeiței Nemesis și bustul marii divinități egiptene Isis.
Citește și: Enigma cărămizii pe care e scrijelit un extraterestru: Descoperită în structura mănăstirii Tutana
Celelalte piese din tezaur reprezintă zeități precum Cybele, Bacchus (două basoreliefuri), Mercur, Diana, Selene, Hekate (trei statuete și două basoreliefuri), Grațiile, Dioscurii, patru basoreliefuri ale Cavalerului Trac sau reprezentarea zeului Mihtras.
Statuia Șarpelui cu cap de ovină, unică în lume
Şarpele Glykon, divinitate asiatică, inventată de falsul profet Alexandros din Abonoteicos, adorată de pe timpul lui Antoninus Pius (138-161) ca un nou Asclepios, are o semnificaţie deosebită pentru Tomis.
Statuia, care constituie piesa de rezistenţă a muzeului constănţean, înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada e terminată printr-un smoc de păr, cum este coada leilor.
Statuia este cioplită dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul circular pe care a fost realizată, artistul acordând multă atenţie atât în redarea cât mai clară a tuturor amănuntelor – părul, lipit de cap şi despărţit în şuviţe, solzii descrescând treptat spre cap şi spre coadă, proporţional cu grosimea trupului, inelele de la interior – cât şi în respectarea unor canoane artistice bine determinate, statuia înscriindu-se perfect într-un con.
Piesa mai oferă un amănunt tehnico-artistic interesant:capul este susţinut la ceafă printr-o mică bară lucrată în spirală, lungă de 8, 5 cm, tăiată din acelaşi bloc şi care face legătura cu masa inelelor. Dimensiunile piesei sunt: înălţimea 66 cm; vlungimea desfăşurată, de la bot la vârful cozii, 4, 760 m; diametrul postamentului, cu marginea profilată, este de 50 cm.
Citește și: Misterul statuetei din România, veche de 6.500 ani: Unică în lume, e denumită „Venus de Drăgușeni”
Este o reprezentare unică în lume, atât ca manieră artistică, cât, mai ales, iconografică, fapt ce atestă existenţa la Tomis, mai mult decât în altă parte, a cultului acestei divinităţi.
De altfel, pe monedele emise la Tomis în prima jumătate a secolului al II-lea apare o reprezentare întrucâtva asemănătoare, aceasta fiind singura analogie pentru tipul iconografic aflat la Constanţa, potrivit historia.ro.
Dar cultul lui Glykon nu este străin de ţinuturile noastre;din Dacia, de la Apulum (Alba Iulia), provin două inscripţii închinate lui. Şarpele din depozitul de sculpturi de la Constanţa, cu privirea lui severă şi măreţia lui, ne fac să-l considerăm ca făcând parte din categoria divinităţilor binefăcătoare, paznic al locurilor sfinte, legat de zeii htonici, fiind un agathodaimon sau un genius loci.
Lucrarea datează de la sfârşitul sec. II – începutul sec. III d. Hr.
