Cine a fost primul domnitor-martir din istoria Țărilor Române? Atunci când vorbim despre acest subiect, primul nume ce ne vine în minte este cel al lui Constantin Brâncoveanu.
Cel care a condus Țara Românescă timp de 26 de ani, a fost executat în 1714, alături de cei patru fii ai lui și de Ianache Văcărescu, ginerele său, nedorind să se salveze prin lepădarea de credința străbună ortodoxă.
Dar personajul despre care este vorba mai jos a avut aceeași soartă, chiar cu 80 de ani înaintea Brâncovenilor, dar e la ani-lumină de gloria postumă rezervată acestora.
Cine a fost primul domnitor-martir din istoria Țărilor Române? N-a vrut să se lepede de creștinism
Aproape sigur numele de Miron Barnovschi nu vă spune mare lucru. Sau chiar nimic, deși el ar trebui să fie u adevărat sfânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Însă, deocamdată, de această onoare au avut parte - fără a-l mai pomeni pe Ștefan cel Mare, sanctifiat din alte motive - doar cei care, din 1992, sunt prăznuiți în fiecare 16 august, „Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache”, așa cum este formula bisericească.
Și asta, deși sacrificiul acestui domnitor a fost asemănător, chiar dacă nu a implicat și uciderea vreunui fiu.
Miron Barnovschi a avut două domnii în Moldova, prima între 1626 - 1629, cea de-a doua, foate scurtă, aprilie - iulie 1633.
Era nepotul starostelui de Cernăuţi Toma Barnovschi și fiul marelui postelnic Dumitrașu Barnovschi. Prin mama sa, se înrudea cu familia domnitoare a Movileștilor.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei ce a dat tribut turcilor? L-a ucis pe tatăl lui Ștefan cel Mare
Este și motivul pentru care, după preluarea domniei, el se va intitula „Io Miron Barnovschie Moghilă voevod”, conform moldovenii.md.
După moartea lui Radu Mihnea, la 13 ianuarie 1626, Miron Barnovschi a fost ales domn de marii boieri ai Moldovei.
Aceștia au ținut seama de faptul că era „fără coconi”, fără fii, deci nu prezenta primejdia stabilirii unei domnii ereditare.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi din Iaşi, unde a fost găsit mormântul ce se presupune a fi al domnitorului Moldovei - Foto: Arhiva
Miron Barnovschi a promovat o serie de măsuri favorabile în parte boierimii mici și curtenilor, precum și țăranilor.
În timpul său, Iaşul a devenit capitala Moldovei în sensul deplin al cuvântului. A fost primul domnitor care a adus țării o deschidere europeană, prin înrudirea sa cu mari familii boiereşti din Polonia şi Austria, dar şi prin legătura de prietenie și de familie cu mitropolitul Petru Movilă al Kievului.
A redactat prima formă de constituție a Moldovei
În perioada lui Barnovschi a fost redactat şi adoptat primul cod de legi, în sens de constituţie.
De asemenea, au fost date legi cu privire la scăderea dărilor, starea breslelor şi a meseriaşilor, dar şi alte reforme cu caracter juridic.
În politica externă Miron Barnovschi s-a orientat spre Polonia. În septembrie 1626 s-a căsătorit cu fiica castelanului de Cameniţa. și a dobândit moșii în acea țară.
Citește și: Cine a fost domnitorul cu cele mai multe domnii în Țările Române? S-au întins pe patru decenii
El a acordat privelegii speciale negustorilor poloni, care au fost chemați la iarmaroacele din Moldova și ținea la curent Coroana polonă cu toate mișcările turcilor și tătarilor. și dobîndi moșii în acea țară.
Miron Barnovschi este şi părintele spiritual al mai multor locaşe religioase. El este amintit ca fiind un om care iubea rugăciunea, în multe nopți domnitorul fiind văzut îngenunchiat în fața sfintelor icoane.
A ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iaşi – care astăzi îi poartă numele, Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Hangu de pe Valea Bistriţei şi a contribuit la construcţia bisericii Stavropighiei din Liov, potrivit doxologia.ro.
A finalizat construirea Mănăstirii Dragomirna - unde ar fi dorit să fie îngropat - şi a început construirea Bisericii Sfântul Ioan din Iaşi.
În 1629 a renunțat de bunăvoie la tron, lucru destul de neobișnuit pentru voievozii noștri.
Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș
Motivul de bază a fost refuzarea cererii marelui vizir de a adăuga la plata tributului un bacşiş de 20.000 de galbeni. Astfel, el s-a retras pe moșiile sale în Polonia.
Abia în primăvara anului 1633, Miron Barnovschi-Movilă a revenit în ţară, la chemarea boierilor, care îl aleg ca domn.
El a acceptat să-și asume din nou responsabilitatea domniei, lăsând în urmă un trai comod și îmbelșugat și o viață sigură, într-o țară ce-i devenise a doua casă.
Pentru a obţine recunoaşterea Înaltei Porţi, Barnovschi a hotărât să meargă personal la Constantinopol.
Drumul a început la 3 mai 1633 şi a durat până la 20 iunie. Deşi a fost avertizat de Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, de faptul că Vasile Lupu i-a pus la cale pieirea, Barnovschi şi-a continuat pașii spre Istanbul.
Dar avertismentul lui Matei Basarab s-a dovedit cât se poate de real. Barnovschi a fost arestat și ținut câteva zile în temnița Edikule („Șapte turnuri”), timp în care și-a scris testamentul.
La 2 iulie 1633 a fost decapitat, deoarece a refuzat ca, în faţa sultanului Murad al IV-lea, să se lepede de ortodoxie şi să treacă la islam.
Pedeapsa a continuat și după de moarte, ultima dorință fiindu-i refuzată. Domnitorul a vrut ca trupul să-i fie îngropat la Mănăstirea Dragomirna.
Cu toate acestea, el a fost înmormântat, pentru început, în cimitirul Patriarhiei din Constantinopol.
Ulterior, Vasile Lupu, care a ajuns domn al Moldovei în 1634, a dorit să îndrepte măcar o frântură din răul pe care îl făcuse, motiv pentru care i-a adus osemintele în ţară.
Dar, timp de secole, locul mormântului său a rămas necunoscut.
Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești care s-a înecat în Dunăre? L-a promovat pe Mihai Viteazul
Cu toate acestea, săpături făcute la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi din Iași, în 1996, au scos la iveală, din pardoseala bisericii, un mormânt considerat a-i aparţine domnitorului.
80 de ani după sacrificiul lui Barnovschi, situația s-a repetat, cu Brâncoveanu, fiii săi și ginerele lui în rolul martirilor. care n-au dorit să-și scape viața trecând la islam.
Dar, între timp, Brâncoveanu a ajuns, pe bună dreptate de altfel, un simbol al donitorului-martir, în timp ce pe Miron Barnovschi l-a acoperit uitarea.
Poate că a venit timpul a se îndrepta această nedreptate făcută unuia dintre cei mai cinstiți și pioși domnitori din istoria Țărilor Române.
