Ce sunt „pietrele foamei” ce apar din fluvii când e secetă? Avertismentul transmis: „Dacă mă vezi, plângi”
Periodic, așa-numitele „pietre ale foamei” apar pe mari fluvii europene, atunci când e secetă. Fără legătură cu celebra serie „Jocurile foamei”, aceste pietre vorbesc, însă, tot de un soi de supraviețuire în perioade nefaste pentru oameni, lansând avertismente pentru urmași.
„Pietrele foamei” se numără printre vestigiile ce apar din mari fluvii europene în perioadele în care debitul cursurilor de apă sunt scăzute.
Seceta care afectează mari părți ale Europei, inclusiv România. a determinat scăderea nivelurilor apei la minime rar întâlnite.
Dacă scăderea apelor a scos la suprafață, în unele locuri din Dunăre, epave de nave vechi, mine neexplodate, fosile de mamut și chiar vestigii ale podului lui Constantin cel Mare din antichitate, unele dintre cele mai interesante relicve sunt aceste „pietre ale foamei”.
„Pietrele foamei” au reapărut pe fluviul Elba
Nivelul scăzut al apei fluviului Elba, ce străbate Cehia și Germania până la vărsarea în Marea Nordului, a scos la iveală o „piatră a foametei” istorică lângă Pirna, o localitate germană aproape de granița cu Republica Cehă.
Piatra din cartierul Oberposta poartă numeroase date gravate pe suprafața sa, care consemnează episoade din trecut de nivel extrem de scăzut al apei, scrie euronews.com Cele mai vechi inscripții datează din 1707.
Timp de secole, astfel de „pietre ale foametei” au fost considerate semne de avertizare privind seceta și greutățile care o însoțeau.
Citește și: Povestea insulei Ada Kaleh, paradisul înghițit de Dunăre. Renumită pentru parfumurile din trandafiri
Seceta extremă putea amenința recoltele, perturba transportul pe apă și, în vremuri mai vechi, putea chiar declanșa foamete.
Pietrele devin vizibile doar atunci când nivelul râurilor scade la valori deosebit de joase.
Piatra foamei din Pirna-Oberposta este considerată una dintre cele mai cunoscute și mai mari de acest fel din Germania.
Reapariția ei face vizibilă seceta actuală într-un mod frapant și, în același timp, amintește de perioadele istorice de secetă.
În jurul orașului Leverkusen, la nord de Köln, nivelul extrem de scăzut al Rinului a scos la iveală, de asemenea, urme istorice.
La sud de gura de vărsare a râului Wupper, au apărut, de asemenea, pietre ale foamei din secetele anterioare. Una dintre pietre datează din 1959.
„Pietrele foamei” au o vechime de sute de ani
Dar poate cea mai spectaculoasă „piatră a foamei” este cea de pe o stâncă din râul Elba, lângă orașul Děčín din nordul Cehiei, aproape de granița cu Germania, care, în mod surprinzător, încă n-a reapărut în acest an.
Inscripia gravată pe ea poartă un mesaj edificator și sumbru: „Dacă mă vezi, atunci plângi”.
Citește și: Cum pescuiau geto-dacii peștii mari din Dunăre? Se foloseau de o căruță trasă de boi. Cum procedau?
„Piatra foamei” de la Děčín este una dintre zecile de pietre din râurile Europei Centrale pe care au fost gravate nivelurile apei în timpul secetelor istorice.
Scopul lor a fost să avertizeze generațiile viitoare cu privire la foametea și greutățile care urmau să vină de fiecare dată când acestea deveneau vizibile.
Cercetătorii cehi au descris în 2013 piatra ca fiind „cioplită cu anii de greutăți și inițialele autorilor pierduți în istorie”, afirmând că aceasta „exprima faptul că seceta adusese o recoltă slabă, lipsă de hrană, prețuri ridicate și foame pentru oamenii săraci”, notează The Guardian.
Cel mai vechi an lizibil pe piatra de la Děčín este 1616. Urmele inscripțiilor referitoare la secete mult mai vechi, inclusiv din 1417 și 1473, au fost în mare parte erodate de-a lungul timpului. Sunt consemnate, de asemenea, zece ani secetoși ulteriori, între 1707 și 1893.
Amintiri severe ale consecințelor sumbre ale secetei, majoritatea pietrelor foametei se găsesc pe fluviul Elba, dar există și pe Dunăre, Rin și Mosela.
Una dintre ele, situată lângă Bleckede, în Germania, poartă inscripția: „Când aceasta se va scufunda, viața va redeveni mai plină de culoare”.
Pietrele de pe Elba, în special, au apărut mai frecvent – mai ales în timpul secetei din Europa Centrală din 2018 – de când a fost construit un baraj în anii 1920.
Citește și: Unde se află Centrala de la Cernavodă, pe Dunăre? De ce e important brațul Bala? Câte brațe are fluviul?
Însă acestea sunt departe de a fi singurele artefacte arheologice care au ieșit din nou la lumină în timpul secetei din acest an.
Nu este prima dată când nivelul scăzut al apei a scos la iveală aceste relicve. Ele au ieșit la suprafață și în timpul secetelor anterioare și, de fiecare dată, au dispărut din nou imediat ce nivelul râului a crescut.
