Alegeri prezidențiale LIVE

Vezi în timp real prezența la vot
9.248.796 Votanți în România
51,36 %
770.764 Votanți în străinătate
Click aici pentru statistici complete

CALENDAR 22 OCTOMBRIE -18 NOIEMBRIE - 15 ani de la desființarea serviciului militar obligatoriu

DE Mircea Marian, Flavia Drăgan | Actualizat: 22.10.2021 - 13:58

23 octombrie 2006: Armata nu mai este obligatorie în România.Ultima încorporare a recruților, pentru militarii în termen, a fost în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în iunie 2006.

SHARE

Această schimbare a fost posibilă datorită unui amendament constituţional din 2003 care a permis Parlamentului să facă serviciul militar opţional. Legislativul a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, în octombrie 2005.

Cetăţenii români pot efectua orice formă a serviciului militar doar pe bază de voluntariat. Totuşi, executarea serviciului militar devine obligatorie:

  • pe durata stării de război;
  • pe durata stării de mobilizare;
  • pe timpul stării de asediu.

Îndeplinirea serviciului militar, în calitate de militar în termen, este obligatorie pentru bărbaţii care au între 20 şi 35 de ani atunci când se declară mobilizarea şi starea de război sau când se instituie starea de asediu.

În aceste situaţii, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

În România comunistă, serviciul militar era obligatoriu, indiferent de sex. Bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar, de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani.

În regimul Ceaușescu, armata română avea peste 300.000 de soldați, majoritatea fiind folosiți ca mână de lucru în agricultură și construcții. Acum, în armată sunt circa 73.000 de militari.  

Colectiv: fără dreptate, după șase ani 

30 octombrie 2015: 64 de oameni mor, iar peste 160 sunt răniți, în urma unui incendiu izbucnit în clubul bucureștean Colectiv, la un concert al trupei rock „Goodbye to Gravity”.

27 de oameni își pierd viața în noaptea tragediei, iar alți 37 în spitalele din țară, din cauza infecțiilor intraspitalicești, și în cele din străinătate, unde au fost transferați mult prea târziu.

Cea de-a 65-a victimă se sinucide la un an și nouă luni de la incendiu. Nici după șase ani, vinovații nu sunt după gratii. 

Tragedia de la Certej, ascunsă de comuniști 

30 octombrie 1971: Cel puțin 89 de oameni mor, iar peste 70 sunt răniți, după ce digul iazului de decantare aflat la marginea localității miniere Certej, din Apuseni, se rupe.

Regimul comunist încearcă să mușamalizeze accidentul ecologic, declarând doar 48 de victime, ca să nu recunoască o catastrofă și să nu declare doliu național.

Se estimează că numărul deceselor ar fi de aproape 150, în realitate, pentru că au fost numărate doar cadavrele găsite sub cei 300.000 de metri cubi de steril. 

Coloana fără sfârșit, inagurată 

27 octombrie 1938: Este inaugurat, la Târgu-Jiu, ansamblul de monumente „Calea Sufletelor Eroilor” al lui Constantin Brâncuși, compus din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit (Coloana Infinitului). Arethia Tătărăscu, soția premierului liberal Gh. Tătărăscu, a avut inițiativa ridicării Coloanei, în memoria eroilor Primului Război Mondial.

Apoi, Brâncuși a adăugat celelalte două monumente pe care, inițial, le-ar fi vrut amplasate la Hobița. Comuniștii au vrut să dărâme Coloana Infinitului, de două ori, cu un tractor, însă nu au reușit. 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te