Legea minelor subminează licențele de exploatare

DE Petru Zoltan | Actualizat: 05.12.2020 - 10:55
Nicolae Turdean, șeful ANRM
Nicolae Turdean, șeful ANRM

Fără mari dezbateri și respinsă de Guvern, noua lege a minelor a trecut de Parlament.

SHARE

O lege aflată acum pe masa președintelui Iohannis la promulgare transferă semnătura de pe zăcăminte de resurse minerale cu potențial de miliarde de euro de la Guvernul României la șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Legea aflată acum la Cotroceni modifică Legii minelor aflată în vigoare astfel încât licențele de concesiune de resurse din subsol nu vor mai acordate în urma unui proces laborios de către Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern, ci vor fi acordate de președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale.

126 de licențe auro-argintifere și de metale rare

ANRM a confirmat pentru Newsweek România că unul din cele mai importante efecte ale modificării Legii minelor este transferul de reponsabilitate de la Guvern la o agenție, dar a încercat să minimalizeze schimbarea legislativă:

„Aceste prevederi legale au în vedere un număr limitat de asemenea licenţe, respectiv licenţele de exploatare pentru materiale de construcţie, încheiate în perioada 1999-2019 şi care încă nu au fost aprobate prin Hotărâre a Guvernului, în vederea intrării în vigoare.

NAȘI Modificările la Legea minelor au fost propuse de deputatul PNL Florin Roman (foto) și supervizate de Nicolae Turdean, șeful ANRM - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Dintre aceste 456 de licenţe, un număr de 330 de licenţe au ca obiect exploatarea de resurse minerale utilizabile în construcții (roci metamorfice, roci eruptive şi roci sedimentare de importanţă locală)“.

Ce nu a spus ANRM, însă, este că restul de 126 de licențe sunt pentru exploatări auro-argintifere și de metale rare. Adică resurse extrem de prețioase ale țării.

Miza: licențele companiilor în insolvență

Mai mult, prin modificarea legislativă pomenită anterior, licențele de concesiune aflate în posesia companiilor de stat (ca, de exemplu, Minvest Deva și Remin Baia Mare) vor fi vândute de lichidatori. La ce preț, dar mai ales către cine, în contextul în care statul român este titularul de drept al bogățiilor din subsolul concesionat?

Actualul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Nicolae Turdean, a încercat iarăși să bagatelizeze chestiunea.

„Acum pot fi transferate de la companiile aflate în insolvență. Nu le vinde ANRM, le vinde lichidatorul. Sunt companii vechi, cum sunt Remin Baia Mare sau Minvest. Transferul nu se va face gratuit. Cum să se facă gratuit? Doamne, ferește, doar nu e cadou...“, a spus Turdean pentru Newsweek România.

Senatul nu a dezbătut
modificările la Legea minelor,
care au trecut tacit de prima
cameră, iar deputații au dat
avize negative în comisii

ANRM a completat, printr-un comunicat: „Soluţiile legislative privitoare la transferul licenţelor de concesiune neintrate în vigoare au avut în vedere necesitatea clarificării şi adaptării prevederilor legislative la situația economică rezultată în cei 17 ani de aplicare a legii, determinată în special și de adoptarea unor noi soluţii legale în domeniul insolvenţei.

Legea minelor nr. 85/2003 fiind anterioară prevederilor legale privind insolvenţa, astfel cum au fost adoptate prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de insolvenţă nu oferea căile legale de rezolvare a situaţiilor de transfer al licenţelor deţinute de titularii intraţi în insolvenţă“.

________________________

Citește și:

Falimentele de aur, argint și metale rare

Aurul și argintul de la Remin Baia Mare: 12 miliarde euro

Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro

Cum se vinde o licență. Studiu de caz: Minbucovina

________________________

80% din redevențe merg la oraș și județ

Modificarea Legii minelor a fost inițiată, în mai 2017, de deputatul liberal Florin Roman. 

Conform proiectului depus de Florin Roman, dar susținut și de alți 19 deputați liberali, redevența urma să se împartă astfel: 25% la bugetele primăriilor locale pe raza cărora era constituită exploatarea minieră, 55% la bugetul consiliului județean de care aparținea primăria, iar la bugetul de stat se ducea restul de 20%.

Modul de împărțire al banilor a fost justificat prin faptul că exploatările miniere afectează direct viața comunităților locale, de la afectarea proprietăților, până la poluarea fonică.

Guvernul a decis să nu susțină adoptarea acestei inițiative.

Inițiativa legislativă promovată de Roman nu a suferit nicio modificare la Senat (prima cameră de legiferare), apoi a fost trimisă la Camera Deputaților (decizională). 

Aici, Comisia pentru buget a dat un aviz negativ, la fel și Comisia Juridică. 

La aproape doi ani de la emiterea celor două avize negative, proiectul lui Roman a fost înscris subit pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pe 1 iulie 2019. 

Comisia pentru industrii și servicii, condusă de liberalul Sorin Ioan Bumb, a emis un raport favorabil, dar nu înainte de a modifica inițiativa. Chiar și deputatul Florin Roman a venit cu noi modificări față de forma proiectului adoptat tacit de Senat.

De exemplu, în urma modificărilor s-a stabilit că „redevența minieră obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase“ se împarte astfel: 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare; 20% la bugetul de stat. 

________________________

Citește și:

Falimentele de aur, argint și metale rare

Aurul și argintul de la Remin Baia Mare: 12 miliarde euro

Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro

Cum se vinde o licență. Studiu de caz: Minbucovina

________________________

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te