Cum se vinde o licență. Studiu de caz: Minbucovina

DE Petru Zoltan | Actualizat: 05.12.2020 - 10:57
Ionel Arsene
Ionel Arsene

Statul a investit într-o companie pe care a lăsat-o să moară. Un privat a înviat-o cu bani puțini.

SHARE

Compania de stat Minbucovina, patronată de Ministerul Economiei, a fost falimentată, iar licențele au fost scoase la vânzare. Unicul acționar, adică Ministerul Economiei, nu a vrut să o salveze de la dispariție, deși exploatările au devenit dintr-o dată rentabile după ce au fost vândute de lichidator la licitație. 

O afacere de care nu este străin Nicolae Turdean, actualul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, cel care a supravegheat îndeaproape noile modificări ale Legii minelor. Modificări care înlesnesc vânzarea de licențe pentru resurse din subsol deținute de companii aflate în insolvență sau faliment.

Licența și platforma: 7,38 milioane lei

Compania Minbucovina, deținută de AVAS, actuala AAAS și trecută ulterior în subordinea Ministerul Economiei, a primit un ajutor de stat în anul 2005, dar Consiliul Concurenței a uitat să notifice Comisia Europeană. Ajutorul de stat a constat în scutirea de la plata obligațiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și șomaj a taxelor aferente anului 2005. În total, 1,4 milioane euro. 

Între timp, statul a investit în construcția uzinei de prelucrare a cuprului de la Iacobeni nu mai puțin de 5,43 milioane euro.

Dar, pentru datoria de 1,4 milioane euro, Consiliul Director al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului a decis intrarea societății în procedură de dizolvare și lichidare voluntară.

Cele mai importante active ale companiei erau licența de exploatare și valorificare a minereurilor polimetalice, inclusiv cupru, pentru mina Mănăila și platforma Iacobeni.

________________________

Citește și:

Falimentele de aur, argint și metale rare

Legea minelor subminează licențele de exploatare

Aurul și argintul de la Remin Baia Mare: 12 miliarde euro

Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro

________________________

Acolo s-ar afla, la prima vedere, o cantitate de 1,8 milioane tone de minereuri care conțin conțin cupru, argint, aur, zinc și plumb. Însă nu se știe în ce procente, pentru a se calcula valoarea zăcământului.   

Licența și platforma au fost vândute la pachet pentru suma de 7,38 milioane lei firmei Sinarom Mining Grup, controlată de chinezul Ni Jinming. Ulterior, compania a fost preluată de Vast Resources, condusă de Andrew Prelea, fiul fostului consul onorific al Australiei la București, George Prelea. 

Vast Resources a mai preluat și mina Băița Plai din Bihor. În Consiliul de Administrație al Băița S.A. a fost și Nicolae Turdean, actualul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Tot acolo a fost membru în CA și Ionel Dancă, actualul șef al cancelariei premierului. 

Legături cu baronul PSD Arsene

Compania Vast Resources este asociată cu Mavgo Holding din comuna Tașca, județul Neamț, în compania Zagra Mining. Mavgo Holding este patronată oficial de Florin Dumitru Pavel, dar presa locală susține că în spatele acestuia se află Gheorghe Vasie, zis Ginel, cumătrul baronului PSD de Neamț Ionel Arsene.

Gheorghe Vasie este investigat pentru aderare la grup infracțional organizat, evaziune și spălare de bani, într-un dosar al DIICOT. Întâmplător sau nu, firma Mavgo Holding a câștigat mai multe licitații organizate de Consiliul județean Neamț pentru modernizarea unor drumuri județene în condițiile în care a fost singurul ofertant.

Și firmele controlate de Ginel, Aqua Parc din Roznov și Edil Ștef din Săvinești, sunt judecate pentru evaziune și spălare de bani. Ceea ce nu l-a împiedicat să obțină contracte de zeci de milioane de euro cu CJ Neamț condus de Arsene, dar și cu alte consilii județene conduse de pesediști, precum CJ Bacău sau Galați. 

________________________

Citește și:

Falimentele de aur, argint și metale rare

Legea minelor subminează licențele de exploatare

Aurul și argintul de la Remin Baia Mare: 12 miliarde euro

Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro

________________________

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te