Medicul cardiolog avertizează: „Orice persoană trebuie să facă această analiză cel puțin o dată în viață”

Bolile cardiovasculare pot avea factori de risc care trec neobservați ani la rând, inclusiv în cazul persoanelor tinere.

Verificarea tensiunii arteriale, analizele pentru colesterol și determinarea lipoproteinei(a) pot ajuta la identificarea riscului cardiovascular.

Prof. univ. dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, explică ce investigații sunt importante și de ce prevenția trebuie să înceapă de la vârste tinere.

Medicul cardiolog avertizează: „Orice persoană trebuie să facă această analiză cel puțin o dată în viață”

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Newsweek România, prof. univ. dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Recuperare Iași și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, vorbește despre principalii factori care favorizează apariția bolilor cardiovasculare la tineri și despre rolul stilului de viață în prevenirea acestora.

Ce controale medicale sunt importante pentru tinerii sedentari?

„În primul rând, trebuie să-și verifice tensiunea arterială chiar începând cu 20 de ani, pentru că sunt persoane care au acești factori de risc, au în familie părinți cu hipertensiune arterială sau bunici și atunci riscul de a dezvolta procesul aterosclerotic și inclusiv apariția hipertensiunii este foarte mare”, explică prof. univ. dr. Florin Mitu.

Ateroscleroza este un proces prin care se acumulează depozite de grăsimi și alte substanțe pe pereții arterelor, ceea ce poate îngreuna circulația sângelui.

Identificarea factorilor de risc și monitorizarea regulată a sănătății pot contribui la prevenirea complicațiilor cardiovasculare.

Bilanțul lipidic, important pentru depistarea colesterolului crescut

O altă investigație importantă este bilanțul lipidic, care măsoară valorile grăsimilor din sânge, inclusiv colesterolul și trigliceridele.

Medicul atrage atenția asupra hipercolesterolemiei familiale, o afecțiune genetică ce poate determina valori foarte mari ale colesterolului și poate crește riscul de evenimente cardiovasculare.

Citește și Un detaliu pe care îl poți vedea în oglindă poate fi un indiciu pentru sănătate. Semnul ca poți suferi un AVC

„Bilanțul lipidic este foarte important, pentru că sunt boli cu transmitere genetică, cum ar fi hipercolesterolemia familială, în care există creșterea lipidelor și, mai ales, a lipidelor aterogene, al colesterolului, la valori foarte mari. Aceste persoane au un risc foarte mare de evenimente, de aceea trebuie să cunoască aceste lucruri”, afirmă cardiologul.

Hipercolesterolemia familială poate rămâne nediagnosticată mult timp, mai ales atunci când persoana afectată nu prezintă simptome evidente.

De aceea, istoricul familial și rezultatele analizelor de sânge sunt importante în evaluarea riscului cardiovascular.

Analiza pe care fiecare persoană ar trebui să o facă o dată în viață

Pe lângă verificarea colesterolului, prof. univ. dr. Florin Mitu recomandă atenție și asupra lipoproteinei(a), cunoscută și sub denumirea de Lp(a).

Aceasta este o particulă din sânge al cărei nivel este influențat în mare măsură de factorii genetici și care poate contribui la creșterea riscului cardiovascular.

„În prezent, se recomandă și alte analize, cum ar fi dozarea lipoproteinei(a), care îți arată un pic riscul genetic pe care îl ai și de aceea orice persoană, o dată în viață, trebuie să-și facă această analiză”, explică medicul.

Specialistul precizează că persoanele care au valori crescute trebuie să beneficieze de o evaluare cardiologică.

„Dacă depășește 50 mg pe decilitru, trebuie să meargă la o evaluare cardiologică obligatorie”, avertizează prof. univ. dr. Florin Mitu.

Nivelul lipoproteinei(a) este determinat în mare parte genetic și, spre deosebire de alți factori de risc, nu este influențat semnificativ de alimentație sau de activitatea fizică.

Citește și: Grupa de sânge care ar putea crește riscul de AVC înainte să ieși la pensie. Ce au descoperit cercetători

Identificarea unei valori crescute poate ajuta medicul să evalueze riscul cardiovascular în ansamblu și să stabilească măsurile de prevenție potrivite.

Interpretarea rezultatului trebuie făcută în context clinic, împreună cu un medic.

Cum crește excesul de greutate riscul de boli cardiovasculare?

Persoanele cu un indice de masă corporală crescut, în special cele care acumulează grăsime în zona abdominală, pot avea un risc mai mare de a dezvolta boli metabolice și cardiovasculare.

„De asemenea, trebuie să-și controleze greutatea cu mare atenție”, subliniază cardiologul.

Acesta explică faptul că excesul de greutate și obezitatea abdominală sunt asociate cu un risc crescut de diabet zaharat și cu modificări care favorizează apariția aterosclerozei.

„Deci, orice persoană cu greutate crescută și cu un indice de masă corporală crescut și, mai ales, cu obezitate de tip abdominal, deci cu circumferința taliei crescută, are un risc mare de boli metabolice, diabet zaharat. Și, bineînțeles, de aici pornesc celelalte modificări aterosclerotice, pentru că această obezitate de tip visceral favorizează inflamația, cresc și citokinele proinflamatorii și de aici pornește procesul aterosclerotic”, explică prof. univ. dr. Florin Mitu.

Grăsimea viscerală, acumulată în jurul organelor interne, este asociată cu procese inflamatorii și cu dereglări metabolice care pot afecta sănătatea vaselor de sânge.

Citește și: Viața unui român după accident vascular: plimbat de la o clinică la alta. Îngrijirea acasă, mii de €

Din acest motiv, evaluarea riscului nu ar trebui să se limiteze doar la cifra indicată de cântar, ci să țină cont și de circumferința taliei, de tensiunea arterială și de rezultatele analizelor.

Pe lângă investigațiile medicale și controlul greutății, activitatea fizică regulată reprezintă o componentă importantă a prevenirii bolilor cardiovasculare.

„Și, desigur, este foarte important să facă mișcare, cum spuneam și mai devreme, zilnic, dacă se poate, măcar 30 de minute de activitate fizică moderată”, recomandă medicul.

„Ghidurile recomandă cam 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, dacă se poate face și un sport, cu atât mai bine”, precizează prof. univ. dr. Florin Mitu.

Persoanele care au afecțiuni cunoscute sau care nu au mai făcut mișcare de mult timp pot discuta cu medicul înainte de a începe un program de exerciții fizice mai solicitant.

Alimentația și somnul, esențiale pentru prevenție

Medicul subliniază că protejarea sănătății cardiovasculare presupune mai mult decât efectuarea periodică a analizelor.

Somnul, alimentația și activitatea fizică trebuie privite împreună, ca parte a unui stil de viață sănătos.

„Și să respecte toate celelalte principii pe care le-am menționat, apropo de somn, apropo de dietă, iar aici să predomine cât mai multe legume, fructe, dieta de tip mediteraneean, semințe și produse care ne scad riscul cardiovascular”, recomandă cardiologul.

Dieta mediteraneeană pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, alături de surse de grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline.

Un astfel de model alimentar poate contribui la menținerea unui profil lipidic favorabil și la reducerea riscului cardiovascular.

De asemenea, somnul suficient și limitarea sedentarismului sunt importante pentru menținerea sănătății metabolice și cardiovasculare.