Interviu cu Adrian Zuckerman: Cum schimbă alegerile din SUA relațiile cu România, NATO, Rusia și Iran

Victoria democraților în alegerile pentru Congresul Statelor Unite ar putea avea consecințe importante asupra politicii externe americane, inclusiv asupra securității României, a sprijinului pentru Ucraina și a relațiilor cu Rusia. Fostul ambasador al SUA la București, Adrian Zuckerman, consideră că Donald Trump va fi obligat să își revizuiască o parte dintre decizii, în condițiile în care noua majoritate democrată din Senat îi poate limita acțiunile.

Într-un interviu pentru Newsweek România, Adrian Zuckerman vorbește despre posibila reducere a trupelor americane din Europa, strategia de apărare a SUA, războiul din Iran, sancțiunile împotriva Rusiei.

Cum schimbă victoria democraților politica lui Donald Trump și relațiile cu România

Newsweek România: Ce înseamnă pentru România rezultatul acestor alegeri din Statele Unite?  Ce se schimbă în relațiile dintre România și SUA?

Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România: Răspunsul nu este deloc simplu și trebuie nuanțat. Nu știm exact ce se va întâmpla. Nimeni nu știe. Dar eu cred că vor exista schimbări atât în politica internă, cât și în politica externă a Statelor Unite.

Citește și: Iran amenință că va ataca baze SUA din Europa, inclusiv România, dacă Trump reia războiul. Harta cu țintele

Vă spun de ce. Începând din ianuarie, Senatul va avea o majoritate democrată de cel puțin 54 de senatori, dintr-un total de 100. La acest moment, mai sunt două alegeri ale căror rezultate nu au fost finalizate. Democrații au deja cel puțin 54 de locuri și este posibil să ajungă la 55 sau chiar 56.

Din punctul meu de vedere, democrații sprijină Israelul, Ucraina, NATO și Uniunea Europeană. De asemenea, sprijină democrațiile din Asia, precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan.

Citește și: Trump ia în calcul demiterea lui Pete Hegseth. Cine va fi următorul secretar de război al SUA

Prin urmare, administrația americană va trebui să țină cont de aceste lucruri și să găsească o strategie comună cu Senatul. Dacă nu va exista o asemenea strategie, administrația riscă să fie blocată financiar, pentru că bugetele trebuie aprobate de Congres.

În plus, pot fi adoptate legi care să limiteze anumite acțiuni ale președintelui.

Pentru a trece peste un veto prezidențial, este nevoie de o majoritate de două treimi. Dacă democrații au 54 de senatori, le-ar mai trebui încă 13 voturi din partea republicanilor pentru a ajunge la această majoritate în Senat.

Iar în climatul politic actual, eu cred că nu toți senatorii republicani îl mai sprijină pe președinte. Unii dintre ei s-au distanțat de Donald Trump, mai ales după rezultatele alegerilor de ieri.

De aceea, în opinia mea, vom asista la o revizuire a politicii interne și externe a administrației.

Întrebarea este cum se va ajunge la această nouă formulă. Va exista un dialog pașnic, constructiv, între administrație și Congres sau vom avea confruntări politice mult mai dure?

Adrian Zuckerman: Principalul beneficiar al trupelor americane din Europa este America

Se discută foarte mult despre reducerea numărului de militari americani din România. Credeți că această reducere va continua sau se va reveni la situația anterioară?

Nu știu exact când a fost discutată această chestiune. Știu că Elbridge Colby este în România astăzi, sau cel puțin a fost astăzi, și că are mai multe întâlniri.

Dar ce înseamnă toate acestea în realitate?

După cum știți, Colby este unul dintre arhitecții strategiei americane de apărare. Este un om inteligent, însă el consideră că amenințarea reprezentată de China este mai mare și mai importantă pentru Statele Unite decât amenințarea reprezentată de Rusia.

Eu cred că nu are dreptate în această privință.

Ambele amenințări sunt foarte serioase. Care dintre ele este mai periculoasă? Care este mai apropiată de Statele Unite? Rusia sau China? Este greu de spus.

Eu cred că America are resursele și puterea necesare pentru a se apăra împotriva ambelor amenințări.

Și nu trebuie să uităm că democrațiile trebuie apărate. În opinia mea, relațiile Statelor Unite cu democrațiile europene trebuie îmbunătățite.

Greșeala pe care o face Colby în analiza sa este că nu înțelege pe deplin de ce sunt staționate trupe americane în țări europene precum România, Polonia sau Germania.

Aceste trupe nu sunt acolo, în primul rând, pentru a apăra România, Germania sau celelalte țări în care sunt staționate.

Ele sunt acolo, în primul rând, pentru a apăra securitatea națională a Statelor Unite.

Este mult mai bine să te ocupi de o amenințare atunci când este încă relativ mică, decât să o lași să crească și să se extindă în restul Europei, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Germania.

Dacă permiți acest lucru, amenințarea devine mult mai mare și mult mai greu de controlat.

Sigur că România beneficiază de prezența trupelor americane. La fel Germania, Polonia și celelalte țări europene. Dar acestea sunt beneficii secundare.

Principalul beneficiar al acestei strategii este America.

Strategia respectivă a fost concepută și pusă în aplicare la un an sau doi după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost strategia de securitate a Statelor Unite de atunci și până astăzi.

Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui schimbată acum.

Dimpotrivă, dacă ne uităm la ceea ce au făcut rușii în ultimii ani, avem motive foarte serioase nu doar să menținem această strategie, ci chiar să o întărim.

Sancțiunile împotriva Rusiei și acordul privind combustibilul

Este posibil să cadă acordul încheiat de Trump cu Rusia în privința motorinei?

Eu cred că da.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele zile, vedem că aproximativ șapte senatori au trimis o scrisoare către Goldman Sachs și alte bănci implicate în transferurile financiare necesare acestor achiziții de motorină.

Senatorii au transmis acestor bănci că se opun tranzacțiilor respective, deoarece consideră că sunt ilegale și că încalcă sancțiunile impuse Rusiei.

De asemenea, le-au cerut ca, în cazul în care decid să continue tranzacțiile, să păstreze toate documentele aferente acestora, pentru ca Senatul să poată verifica ulterior exact ce s-a întâmplat.

Din câte am înțeles, nici băncile și nici companiile care urmau să cumpere sau să primească petrolul și motorina nu au mai continuat operațiunile.

Am citit că navele care transportau motorină din Rusia nu au fost lăsate să descarce marfa și să o comercializeze aici.

Aceste nave s-ar fi îndreptat apoi către Cuba sau America de Sud. Nu știu exact unde se află acum.

Eu cred că Senatul va continua să acționeze în această direcție.

Este foarte posibil să fie adoptate noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv în legătură cu aceste tranzacții, cu sau fără acordul președintelui.

Și cred că ar putea exista suficiente voturi pentru a trece peste un eventual veto prezidențial.

Dacă se obține o majoritate de două treimi în ambele camere ale Congresului, veto-ul președintelui poate fi depășit.

Mai ales că spuneați că există și republicani nemulțumiți, care ar putea vota împotriva președintelui Trump.

Exact. Din ceea ce înțeleg eu, așa este.

Unii republicani și-au exprimat public nemulțumirea față de anumite decizii ale administrației. Alții au preferat să rămână tăcuți, probabil pentru a nu afecta șansele partidului în alegerile de ieri.

Acum însă alegerile s-au încheiat și s-a văzut cât de slabe au fost rezultatele pentru republicani.

Nu cred că senatorii republicani nemulțumiți vor mai evita să vorbească despre problemele pe care le au cu administrația. Dimpotrivă, cred că vor începe să acționeze.

Și mai trebuie să ținem cont de un lucru.

La începutul anului viitor, în ianuarie, februarie și martie, politicienii americani vor începe deja să își facă planurile pentru alegerile din 2028.

Senatul american are 100 de membri, iar mandatul fiecărui senator este de șase ani. La fiecare doi ani, aproximativ o treime dintre senatori trebuie să candideze pentru un nou mandat.

Așadar, dintre cei aproximativ 65 de senatori care nu au candidat anul acesta, aproape jumătate vor trebui să se prezinte în fața alegătorilor în 2028.

Pentru acești senatori, următorii doi ani vor fi foarte importanți. Tot ceea ce fac acum poate influența șansele lor de realegere.

Războiul din Iran. Va putea Donald Trump să continue operațiunile militare?

Aș vrea să discutăm și despre situația din Iran, unde conflictul pare foarte greu de rezolvat.  Ce credeți că se va întâmpla în această privință?

Situația din Iran este foarte complicată.

În primul rând, trebuie să pornim de la câteva lucruri asupra cărora există un acord destul de larg.

Nimeni nu dorește ca Iranul să obțină o armă nucleară. Există, de asemenea, convingerea că regimul iranian sprijină terorismul și că Iranul este unul dintre cei mai importanți sponsori statali ai terorismului la nivel mondial.

Vorbim despre organizații precum Hamas, Hezbollah, rebelii Houthi, Jihadul Islamic și altele.

Dar acum există o mare diferență de opinie în privința celei mai bune modalități de a rezolva această problemă.

Trump a început acest război, despre care foarte mulți credeau că se va termina într-o săptămână sau două.

Nimeni nu se aștepta să ajungem într-o asemenea situație, într-un conflict din care este foarte greu să ieși. Sigur, au existat și oameni care au avertizat că se poate întâmpla acest lucru.

Nu știu dacă administrația americană s-a așteptat ca războiul să provoace asemenea probleme pe piața mondială a petrolului și gazelor, inclusiv prin ceea ce s-a întâmplat în Strâmtoarea Ormuz.

Acum ne aflăm într-o situație în care întrebarea principală este cum poate fi rezolvat acest conflict.

Poate fi câștigat războiul fără trimiterea unor trupe americane la sol?

Nu cred că există prea mult sprijin pentru ideea trimiterii de militari americani în Iran.

Și aici apare marea problemă.

Unii spun că Statele Unite trebuie să iasă din acest conflict, indiferent de consecințe.

Alții spun că nu putem pur și simplu să plecăm, că trebuie să terminăm ceea ce am început.

Dar, dacă alegem a doua variantă, întrebarea este cum anume terminăm ceea ce am început. Care este strategia și care este obiectivul final?

Eu cred că Iranul va deveni subiectul unei dezbateri politice foarte intense în Statele Unite.

Va fi o dezbatere destul de dură, în care problema financiară va ocupa un loc important.

Cât costă America continuarea acestui război? Cât timp și câte resurse mai poate aloca administrația pentru operațiunile militare?

Aceste întrebări vor pune presiune asupra președintelui Trump și îi vor limita foarte mult opțiunile.

Dacă acest conflict nu va fi rezolvat până la începutul anului viitor, când va intra în funcție noul Senat, eu cred că acesta va impune restricții foarte dure administrației.

Senatul îi va cere președintelui fie să găsească o soluție, fie să retragă Statele Unite din conflict.

Dar nu este clar ce se va întâmpla.

Până când nu îi vom auzi pe noii senatori exprimându-și pozițiile, este greu să anticipăm rezultatul.

În opinia mea, americanii vor ca acest război să se termine cât mai repede posibil, dar fără ca Statele Unite să sufere pierderi și mai mari.

Care este cea mai bună soluție? În acest moment, este foarte greu de spus.