ANEC notează că "modulul de revenire al proiectului de explorare selenară Chang'e 5 a aterizat cu succes în zona prevăzută la ora 01:59 a Beijingului pe 17 decembrie.
Succesul acestei misiuni transformă China în cea de-a treia ţară capabilă să colecteze eşantioane de pe Lună cum au făcut anterior SUA şi fosta URSS în urmă cu cinci decenii.
ANEC a precizat că în jurul orei 01:00, modulul orbital al Chang'e 5 şi cel de revenire s-au decuplat la aproximativ 5.000 de kilometri deasupra Oceanului Atlantic.
"La 01:33 modulul de revenire al sondei transportoare a intrat în atmosferă cu o viteză de 11,2 de km pe secundă la o înălţime de 120 de kilometri de suprafaţa terestră", moment în care au început manevrele de dezaccelerare.
Când sonda a ajuns la 10 km de suprafaţă, Chang'e 5 a activat paraşuta, ultimul pas al manevrei de reducere a vitezei care a servit la menţinerea unei altitudini stabile şi unei aterizări line în regiunea Siziwang, din provincia Mongolia Interioară.
De aici, personalul misiunii a recuperat modulul care va fi transportat pe calea aerului la Beijing unde vor fi extrase eşantioanele selenare. Probele vor fi trimise la un laborator din capitală, unde oamenii de ştiinţă îşi propun să obţină informaţii despre vârsta şi istoria solului selenar.
S-a încheiat astfel ultima etapă a unei misiuni de 23 de zile care a inclus aselenizarea sondei spaţiale, colectarea probelor de sol şi rocă, ascensiune şi andocarea la un modul de pe orbita Lunii şi, în cele din urmă, o călătorie de patru zile înapoi pe Terra.
Sonda Long March 5 din cadrul proiectului Chang'e 5, constând dintr-un modul orbital, un modul de asolizare, un modul de ascensiune şi un modul de revenire, a fost lansată pe 24 noiembrie.
În anii '60 şi '70, misiunile americane Apollo au adus pe Pământ 380 de kilograme de mostre de sol şi roci de pe Lună, în timp ce Uniunea Sovietică a colectat 300 de grame de material în timpul unor misiuni fără echipaj uman.
Chang'e 5 face parte din ambiţiosul program spaţial al Chinei, care include construcţia unei staţii spaţiale până în 2022 şi trimiterea unei misiune de explorare către Jupiter până în 2029.
