După cum scrie Greenpeace, apometrul Szolnok, care există de la mijlocul secolului al XIX-lea, nu a arătat niciodată un nivel al apei atât de scăzut precum pe 2 iulie, la ora 22:00.
Ultima dată când recordul minim a fost doborât a fost în timpul secetei istorice din anul 2022, când nivelul apei era de -291 de centimetri.
Acum, a ajuns la -292 de centimetri. Dacă seceta continuă, se așteaptă o scădere suplimentară de nivel, până la cote dramatice.
VIDEO Râul Tisa, care curge și prin România și se varsă în Dunăre, va seca. Imagini dramatice
În aprilie, Greenpeace a amplasat o cameră de filmat lângă râul Tisa, cu scopul de a demonstra schimbarea tragică a debitului râului, cauzată de lipsa apei.
"Tisa seacă, iar situația se înrăutățește în fiecare an. În loc de rezerve de apă, acumulăm lipsuri, iar măsurile guvernamentale nu atenuează, ci mai degrabă sporesc deficitul de apă.
Ministrul Agriculturii oferă oportunități gratuite de irigare - dar din ce cauză? Prim-ministrul a susținut anterior că avem un surplus de apă. Din păcate, aceasta este o greșeală uriașă.
Citeşte şi: Un deşert se formează la mai puţin de 200 km de România. Peste 600.000 de vieţi, în pericol
Procese pozitive sunt deja în desfășurare, în domeniul apei, dar fără transformarea Agriculturii și a Economiei, Bazinul Carpatic se va usca.
Trebuie urgent să învățăm să cooperăm din nou cu natura și cu apa din ea", a declarat Levente Pribéli, managerul campaniei pentru biodiversitate de la Greenpeace.
Organizaţia afirmă că deficitul de apă este o problemă urgentă, care necesită acțiuni urgente, conform 24.hu.
Citeşte şi: În ce regiune din România există riscul de deșertificare? Nivelul de umiditate a scăzut la un sfert
Printre măsurile importante se numără transformarea agriculturii, conservarea apei, restaurarea zonelor umede, reducerea cererii de apă și atenuarea emisiilor care cauzează schimbările climatice.
Râul Tisa curge prin România. Mai exact, acesta curge de-a lungul graniței de nord a României cu Ucraina, pe o porțiune de aproximativ 64 de kilometri.
Tisa este un râu important, fiind cel mai mare afluent al Dunării, și traversează mai multe țări, printre care Ucraina, Slovacia, Ungaria și Serbia, înainte de a se vărsa în Dunăre, lângă Belgrad.
Climat uscat, sol nisipos
Deșertificarea este într-adevăr o problemă tot mai îngrijorătoare în bazinul râului Tisa, în special în regiunea interfluviu Dunăre-Tisa din Ungaria.
Această zonă, caracterizată prin soluri nisipoase și un climat uscat, se confruntă cu o aridificare crescută, din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la degradarea solului și la apariția unor condiții similare celor din deșert.
Zona interfluvială Dunăre-Tisa, situată între râurile Dunărea și Tisa, este deosebit de susceptibilă la deșertificare, din cauza mai multor factori.
Banc de nisip pe râul Tisa, în dreptul localităţii Kiskore - Foto: Profimedia Images
Sunt schimbări climatice, adică cresc temperaturile și scad precipitațiile, împreună cu fenomene meteorologice extreme mai frecvente, precum secetele, care accelerează aridificarea regiunii.
Râul Tisa a fost puternic reglementat în trecut, cu luncile inundabile deconectate de râu, ceea ce a dus la drenarea și uscarea peisajului.
Practicile agricole intensive, inclusiv drenarea zonelor umede și dependența de irigații, pot agrava efectele secetei și contribui la degradarea solului.
