Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negocierile de pace între Ucraina și Rusia vor avea loc miercuri, în Turcia, fiind prima întâlnire bilaterală din ultimele șapte săptămâni.
Anunțul a fost făcut în cadrul discursului său video de seară, în urma unei discuții cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, scrie Reuters.com.
Ucraina și Rusia reiau negocierile de pace în Turcia. Putin nu renunță la teritoriile anexate ilegal
„Umerov a informat că întâlnirea este planificată pentru miercuri. Mai multe detalii vor urma mâine”, a transmis Zelenski.
Oficialii de la Moscova nu au confirmat încă data exactă, dar agențiile de presă TASS și RIA au relatat, citând surse turcești, că discuțiile ar putea avea loc miercuri, joi sau chiar vineri. Kremlinul a transmis că așteaptă confirmarea oficială, menționând că cele două tabere au poziții „diametral opuse” în ceea ce privește condițiile încheierii conflictului.
Rustem Umerov, fost ministru al apărării, numit recent în noua funcție, a condus primele două runde de discuții de anul acesta. El se ocupă în prezent de pregătirea unui nou schimb de prizonieri de război, precum și de revenirea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, două teme prioritare pe agenda Kievului.
Citește și: Pacea rusească în Ucraina. Putin mizează pe lecția sovietică. Oameni contra gloanțe pentru teritorii
„Agenda din partea noastră este clară: returnarea prizonierilor de război, returnarea copiilor răpiți de Rusia și pregătirea unei întâlniri la nivel înalt”, a adăugat Zelenski.
Volodimir Zelenski - Foto: Profimedia images
Putin nu renunță la teritoriile anexate ilegal din Ucraina
În ultimele săptămâni, forțele ruse au intensificat atacurile asupra orașelor din Ucraina, lansând rachete și drone. Luni seara, un atac cu drone rusești s-a soldat cu doi morți și 15 răniți, în timp ce Ucraina a ripostat cu atacuri la distanță mare.
Citește și: Putin turează „mașinăria de război” pentru o invazie în Europa. 1.000 de tancuri noi până în 2028
Kremlinul insistă că înaintea oricărui armistițiu este necesară o „clarificare a statutului” celor patru regiuni pe care Moscova le consideră anexate – condiție pe care Kievul o respinge categoric.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat: „Există proiectul nostru de memorandum, există un proiect de memorandum care a fost înmânat de partea ucraineană. Urmează să aibă loc un schimb de opinii și discuții cu privire la aceste două proiecte, care sunt diametral opuse până în prezent”.
Negocieri... fără pace
Până în prezent, negocierile precedente, desfășurate pe 16 mai și 2 iunie la Istanbul, au dus doar la schimburi de prizonieri și repatrierea rămășițelor soldaților, fără progrese în direcția unui acord de pace durabil.
Citește și: Rutte: Al treilea război mondial poate avea loc peste 3 ani. „NATO să producă mai repede armament”
În plan diplomatic, Franța și-a exprimat susținerea pentru reluarea discuțiilor, dar a criticat atitudinea inflexibilă a Rusiei. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, aflat luni la Kiev, a declarat:
„Discuțiile trebuie să înceapă, dar pe o bază care respectă interesele ambelor părți, deoarece diplomația nu înseamnă supunere”.
Barrot a pledat pentru impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, în cazul în care Vladimir Putin refuză în continuare să accepte o încetare a focului.
Între timp, Donald Trump a declarat că, dacă nu va fi semnat un acord de pace în următoarele 50 de zile, va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care îi susțin exporturile.
Citește și: Generali din Marea Britanie și Germania avertizează: „Putin ar putea ataca NATO până în 2029”
Putin, în funcție de 25 de ani, contestă legitimitatea lui Zelenski
Președintele Putin a respins recent ideea unei întâlniri personale cu Zelenski, susținând că liderul de la Kiev nu mai este legitim, deoarece Ucraina nu a organizat alegeri după expirarea mandatului prezidențial, deși constituția ucraineană îi dă dreptate lui Zelenski.
De asemenea, reamintim că în Rusia nu mai există alegeri libere de când dictatorul Vladimir Putin a devenit președinte, întrucât șeful Kremlinului și-a eliminat rapid orice adversar. Practic, orice încercare a unor posibili contracandidați ai lui Putin s-a soldat cu moartea suspecta a acestora. La ultimele alegeri au participat drept „contracandidați” doar „candidați” apropiați ai lui Vlaidmir Putin.
Vladimir Putin, în timp ce era prim-ministru, a fost numit președinte interimar, după demisia lui Elțîn, fiind ales prin vot popular ca președinte al Rusiei pe 7 mai 2000.
