Turcia: Erdogan a câștigat un nou mandat de președinte din primul tur

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 25.06.2018 - 13:32

Recep Tayyip Erdogan a obţinut peste 50% din voturi la alegerile de duminică, astfel că a câștigat, din primul tur de scrutin, un nou mandat de președinte pentru următorii cinci ani. El va avea puteri constituționale sporite.

SHARE

UPDATE 3.  În Germania, Recep Tayyip Erdogan a câştigat un procent mai mare de voturi din partea comunităţii turce, decât procentul obținut în Turcia, potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidențiale care au avut loc duminică, informează DPA.

În scrutinul parlamentar, AKP a câştigat în Germania majoritatea absolută cu 56,3% din voturi.  

UPDATE 2. După anunțul privind câștigarea alegerilor, președintele reconfirmat al Turciei a declarat: 

- ”Turcia a ales să lupte cu determinare împotriva tuturor grupurilor teroriste. Turcia a făcut alegerea în favoarea protejării democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor sale, menţinând reformele.”

- ”Turcia a făcut o alegere în favoarea creşterii, dezvoltării, investiţiilor.”

- ” Turcia va câştiga o reputaţie mult mai bună pe scena internaţională şi va ameliora condiţiile de pace şi prosperitate pentru fiecare dintre cetăţenii.”

- ”Acest rezultat arată, de asemenea, că vom continua să deschidem drumul spre eliberare teritoriilor siriene şi pentru revenirea în siguranţă în ţara lor a fraţilor sirieni din ţara noastră''.

UPDATE 1. Autoritățile electorale nu au anunțat procentul exact obținut de Erdogan, dar agenţia de presă turcă Anadolu a avansat cifra de 52,5% din voturi, rezultat parțial după numărarea tuturor buletinelor de vot.

"Potrivit rezultatelor, se pare că Recep Tayyip Erdogan a câştigat majoritatea absolută a voturilor valabile", a declarat preşedintele Înaltului Comitet Electoral (YSK), Sadi Güven, după numărarea a 97,7 % din voturi. El a precizat că buletinele de vot care nu au fost încă numărate nu sunt suficiente pentru ca Erdogan să piardă majoritatea din primul tur. 

AKP, partidul lui Erdogan, aliat cu formațiunea ultra-naţionalistă MHP, îşi păstrează majoritatea parlamentară cu aproximativ 53,61% din voturile exprimate.

----------------------------------------------------

Alegerile prezidenţiale şi legislative anticipate, care s-au desfășurat duminică în Turcia, nu au fost lipsite de emoții pentru președintele Recep Tayyip Erdogan și formațiunea sa, Partidul Justiţiei şi Dezoltării (AKP).

Acuzat de derapaje autoritariste, Erdogan a avut drept contracandidat principal un social-democrat, Muharrem Ince, a cărui poziție s-a întărit destul de mult în ultima perioadă.

Cele 181.000 de secţii de vot s-au deschis duminică dimineața la ora 08.00 (07.00- ora României) şi s-au închis la 17.00 (16.00- ora României). Au fost așteptați la urne peste 56 de milioane de turci, în condițiile în care cele 3 milioane de alegători din străinătate au putut vota deja.

Stare de urgență

Dincolo de propria reconfirmare în funcția de președinte, un alt obiectiv al lui Erdogan este implementarea reformei constituționale, din aprilie 2017, care întăreşte atribuțiile viitorului șef al statului. Astfel, turcii au ales și 600 de deputaţi, faţă de 550 ca în trecut. 

Inițial, alegerile au fost programate pentru luna noiembrie 2019, dar au fost devansate de Erdogan din cauza deteriorării situației economice a Turciei, care i-ar fi afectat scorul electoral. 

Scrutinul s-a desfășurat în condițiile stării de urgență, instaurate după eșecul puciului din iulie 2016. Forţele de securitate au putut intra în secțiile de vot, dacă cetățenii sau observatorii scrutinului au reclamat unele incidente. Opoziţia acuzat intimidarea alegători, în special în sud-estul țării, unde locuiește o majoritate kurdă. 

Candidați și alianțe

Funcția de președinte a fost disputată de șase politicieni. În afară de Recep Tayyip Erdogan (AKP) și Muharrem Ince (CHP), în cursă au intrat și Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), care și-a depus candidatura din spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) şi Dogu Perinçek (VP). 

În alegerile legislative s-au confruntat două alianțe: ”Alianţa Poporului”, din care face parte Partidul Justiţiei şi Dezoltării (AKP) şi Partidul Acţiunea Naţionalistă (MHP); precum și Alianţa Naţiunii, unde se regăsește Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Partidul Bun (Iyi Parti, dreapta naţionalistă) şi Partidul Fericirii (Saadet, conservator).

------------------

Foto Guliver/ Getty Images

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.